Guvernul "va respecta angajamentele asumate faţă de FMI"
Purtătorul de cuvânt al guvernului spune că miniştrii din cabinetul Ungureanu şi-au însuşit ţintele din Scrisoarea de intenţie cu FMI şi încearcă să îşi clarifice obietivele împreună cu reprezentanţii FMI.
Articol de Sergiu Şteţ, 22 Februarie 2012, 16:45
Şeful misiunii FMI în România, Jefrey Franks, s-a întâlnit miercuri cu reprezentanţii noului guvern.
Oficial, discuţiile vizau situaţia economică a României şi contextul internaţional.
Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a anunţat că va respecta angajamentele asumate de precedentul cabinet în discuţiile cu FMI.
Conform acordului preventiv, încheiat cu FMI, bugetul României va trebui să înregistreze anul acesta un deficit de cel mult 1,9% din PIB.
Discuţiile oficiale cu FMI sunt programate în luna aprilie, însă neoficial actualul guvern trebuie să discute problemele cu care s-ar putea confrunta economia României până atunci.
"Miniştrii şi-au însuşit ţintele din Scrisoarea de intenţie cu Fondul şi încearcă la rândul lor să îşi clarifice toate aceste obiective împreună cu reprezentanţii Fondului.
"Avem noi miniştri, care în acest moment trebuie să negocieze şi să deruleze în continuare scrisoarea şi obiectivele Scrisorii de intenţie", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu.
Guvernul trebuie să facă rost de mai mulţi bani
Calculele pe care a fost construit bugetul de anul acesta au la bază o prognoză de creşţere economică de 2,1% din PIB.
Economia României ar putea avea însă de suferit din cauza problemelor cu care se confruntă celelalte economii europene.
La începutul acestei luni, FMI a redus prognoza de creştere economică a României pentru anul acesta la 1,5-2% din PIB.
Chiar şi în varianta optimistă a prognozei FMI pentru România, creşterea economică de 2% s-ar situa sub creşterea pe baza căreia a fost construit bugetul.
Există prognoze şi mai pesimiste, ca de exemplu cea a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
BERD a redus prognoza pentru România la 1,1% din PIB.
Scăderea creşterii economice aşteptată pentru anul acesta ar reduce veniturile la buget.
Fiecare procent în minus la creşterea economică se traduce printr-o reducere a veniturilor bugetului cu aproximativ 400 de milioane de euro.
Într-o astfel de situaţie, România ar fi nevoită să îşi reducă cheltuielile bugetare sau să mărească deficitul bugetar, diferenţa dintre venituri şi cheltuieli.
Prin mărirea deficitului bugetar, România nu şi-ar mai respecta însă angajamentul la acest capitol din Acordul preventiv cu FMI.
O altă soluţie ar fi creşterea gradului de colectare a veniturilor la buget.
Recent, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a cerut autorităţilor reducerea evaziunii fiscale cu aproximativ 1,5% din PIB.
Construcţia bugetului mai are la bază o ipoteză destul de greu de îndeplinit: atragerea a şase miliarde de euro în cursul acestui an din Fondurile Europene pentru Agricultură şi cele de Coeziune.
