Guvernul îşi angajează răspunderea pe două proiecte de lege
Cele două camere ale parlamentului se reunesc în şedinţă comună pentru angajarea răspunderii guvernului pentru proiectele de lege privind salarizarea din educaţie în 2011 şi a legii dialogului-social.
Articol de Răzvan Stancu, 17 Aprilie 2011, 14:43
Guvernul analizează luni amendamentele depuse de parlamentari, pe marginea proiectului de lege privind încadrarea şi salarizarea, în anul 2011, a personalului didactic din învăţământ, precum şi a proiectului legii dialogului-social.
De la ora 16.00 are loc şedinţa comună a celor două camere ale parlamentului, în vederea angajării răspunderii guvernului, pentru cele două proiecte de lege.
Sindicatele spun că vor contesta legea privind salarizarea personalului didactic
Proiectul privind încadrarea şi salarizarea personalului didactic prezintă, potrivit guvernului, metoda de calcul pentru fiecare funcţie, cu salariul de încadrare şi sporurile aferente.
Nu este o lege de plafonare sau îngheţare a salariilor, ci o măsură impusă de practici neunitare de încadrare, cu majorări salariale de 50%, susţinea premierul Emil Boc.
Potrivit sindicatelor din învăţământ, profesorii sunt nemulţumiţi de proiectul executivului.
Liderii sindicali spun că din discuţiile preliminare cu ministrul educaţiei, sperau la o uniformizare a salariilor, dar nu prin tăieri ale drepturilor câştigate în instanţă, ci prin creşterea tuturor salariilor la nivelul celor pe care îl au cadrele didactice din Botoşani şi Suceava, mărite cu 33% prin decizii judecătoreşti.
Sindicatele spun că ceea ce intenţionează să facă guvernul demonstrează că în România nu mai există separarea puterilor în stat.
Anularea unor hotărâri judecătoreşti este anti-constituţională şi anti-democratică, mai spun liderii sindicali, decişi să conteste actul normativ al guvernului şi să se adreseze forurilor internaţionale.
"Este un fapt fără precedent ca un prim-ministru, care este şi profesor de drept constituţional, să-şi imagineze că printr-o lege poate bloca punerea în execuţie a unor hotărâri judecătoreşti. Legea 221, până în momentul de faţă, nu a fost abrogată de nici o altă lege. Deci ea trebuie pusă în execuţie", a declarat la începutul lunii aprilie preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu.
Noi condiţii pentru declanşarea grevei
Conform proiectului de lege privind dialogul social, guvernul îşi va retrage reprezentanţii direcţi din Consiliul Economic şi Social (CES), însă va desemna reprezentanţi ai societăţii civile.
Plenul Consiliului Economic şi Social va fi constituit dintr-un număr de 45 de membri, dintre care 15 vor fi reprezentanţi ai societăţii civile numiţi de către guvern.
Proiectul codului dialogului social postat pe siteul ministerului muncii mai prevede că angajatorul are obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai sindicatului reprezentativ să participe în consiliul de administraţie sau alt organ asimilat acestuia la discutarea problemelor de interes profesional, economic şi social.
O altă prevedere importantă care apare în noul proiect de lege este posibilitatea de a declanşa greva doar dacă sindicatul are acordul scris a cel puţin jumătate din numărul membrilor sindicatului respectiv.
Legea prevedea până acum că este nevoie de acordul unei treimi dintre membrii de sindicat pentru declanşarea grevei.
Puteți vedea principalele modificări din codul muncii aici.
Liderul Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că viitorul act legislativ nu protejează angajatul şi nu prevede reguli care să evite abuzurile.
În plus, considera ca inutilă prevederea privind aplicarea pedepsei cu închisoarea pentru cei care angajează fără forme legale cel puţin cinci persoane, atâta timp cât în România, în ultimii 20 de ani, nu s-a aplicat nici măcar o singură amendă penală pentru acest lucru.
Opoziţia a anunţat deja că nu va depune o moţiune de cenzură împotriva executivului şi nici nu va participa la procedurile parlamentare ale asumării răspunderii.
