Grila de salarizare a bugetarilor

Proiectul de lege prevede 12 niveluri de salarizare a tuturor categoriilor bugetare.

Referinţa în sistemul public este salariul minim pe economie. La baza piramidei, primul nivel căruia îi corespunde coeficientul 1, se va afla muncitorul necalificat.

La vârful piramidei se va afla cel mai bine plătit salariat din sectorul bugetar, preşedintele României, care va primi 12 salarii minime brute pe economie.

Între aceste paliere se află celelelate categorii bugetare. Fiecare se situetază pe niveluri diferite de ierarhizare, în funcţie de profesie.

Începând de anul viitor, salariul minim pe economie va ajunge la 705 lei, cu 105 lei mai mare decât în prezent. Majorarea salariilor se va aplica în 2010, doar în cazul în care nu se depăşeşte salariul minim pe economie.

Salariile mai mari de 705 lei vor fi îngheţate. Sindicatele au anunţat că au obţinut, la ultima întâlnire cu reprezentanţii Guvernului, o majorare a salariilor debutanţilor cu studii superioare care vor primi cel puţin 1,75 salarii minime pe economie.

Conform declaraţiilor premierului Emil Boc, nici un salariu nu va fi micşorat. Legea se va aplica treptat, în perioada 2010-2015, iar abia la finalul anului 2015 se va putea ajunge la salariile prevăzute în grilă pentru toţi angajaţii din sistemul public.

Suma sporurirlor acordate nu poate depăşi 30% din salariul de bază. Potrivit formei finale a legii, funcţiile de profesor gradul I debutant vor fi remunerate cu 2,1 - 2,6 salarii minime pe economie, iar un profesor gradul I cu vechime de peste 40 de ani va câştiga echivalentul a 4,25 salarii minime.

Învăţătorul şi educatorul debutant vor avea coeficientul de 1,35 - 1,85. În sănătate, cel mai bine plătit va fi managerul de spital mare, cu peste 400 de paturi, care va avea circa 4.700 de lei. Medicul primar va ajunge la un salariu maxim de 3.700 de lei.

Angajatii primăriilor, prefecturilor, consiliilor judeţene vor fi remuneraţi astfel: directorii generali vor primi între 5,25 şi 5,55 salarii minime pe economie, iar referenţii de specialitate, între 1,70 şi 2,5.

Judecătorul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii din cadrul Parchetului de la Înalta Curte Supremă, DNA şi cei de la Investigarea Crimei Organizate vor avea un coeficient cuprins între 8,75 şi 11,2, în funcţie de vechime. Judecătorul de tribunal va primi maxim opt salarii minime.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al României vor avea un coeficient de 11,7.

Magistraţilor le-au fost majorate salariile în urma negocierilor, iar noile valori indică o creştere a salariilor de bază cu echivalentul a peste două salarii minime pe economie.