Gimnasta Ana Maria Bărbosu ar putea să-și primească medalia de bronz la București

Team România se întoarce acasă după această ediţie a Jocurilor Olimpice de la Paris, care s-a încheiat duminică seara, cu nouă medalii, dacă o luăm în considerare şi pe cea de bronz înapoiată Anei Maria Bărbosu în concursul de la sol de la gimnastică, în urma deciziei TAS.
Evident, evident că o adăugăm bilanţului, mai mult decât dublu faţă de ediţia de la Tokyo, unde am avut doar patru medalii, dar mult mai puţine, de exemplu, decât la Sidney, în 2000, acolo de unde sportivii români s-au întors cu 26 de trofee, una din ele chiar de aur fiind cucerită de invitatul nostru de la "Apel matinal".
Unul dintre campionii olimpici de acum 24 de ani, Mihai Covaliu, azi preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, invitatul "Apelului matinal". Bună dimineaţa!
Bună dimineaţa!
Da, şi felicitări!
Mulţumesc frumos! Sunt felicitări bine meritate şi ele se adresează şi tuturor sportivilor care au reprezentat România la această a 33-a ediţie a Jocurilor Olimpice de la Paris.
Acum două săptămâni, la debutul Jocurilor Olimpice, obiectivul anunţat era de cel puţin şase medalii. A fost depăşit. Care au fost surprizele plăcute?
Surprizele plăcute au fost, bineînţeles, barca de doi de la canotaj. După aceea, aş îndrăzni să spun, acum, pe final, această medalie la gimnastică a Anei Maria Bărbosu, o medalie care, spun eu, era drept şi era pe drept câştigată de România pentru cele două sportive ale noastre care au concurat în finala de la sol, pentru că amândouă au avut evoluţii bune; după aceea surprize plăcute, să le numim, n-aş vrea să spun că toate medaliile au fost surprize plăcute, pentru că am stat cu sufletul la gură şi le-am aşteptat, şi până nu vezi medalia câştigată şi până nu-i vezi pe sportivi pe podium cu medalia la gât, pot apărea suprize neplăcute. Şi de aceea ne-am bucurat pentru fiecare medalie pe care Team România a reuşit să o câştige aici, la Paris, cum am plâns cu celălalt ochi pentru fiecare medalie pe care nu am reuşit să o câştigăm, dar acestea sunt lecţii de viaţă. Acestea sunt lecţii care ne ajută să mergem mai departe, care ne ajută să evaluăm această participare a noastră la ediţia aceasta de Jocuri Olimpice de Vară de la Paris şi să ne pregătim mult mai bine pentru următorii patru ani, pentru 2028, ediţia de la Los Angeles.
Dar multă lume se întreabă cum va primi gimnasta Ana Maria Bărbosu medalia de bronz. Va fi o ceremonie? Cum se va întâmpla?
Am discutat, chiar ieri am vorbit cu James Macleod, care este director în cadrul Comitetului Internaţional Olimpic. Vom fi anunţaţi săptămâna asta, mai mult ca sigur, şi cred că sunt mari şanse ca Ana Maria să primească această medalie chiar la Bucureşti.
Ar fi minunat s-o aplaudăm cu toţii. Americanii au reacţionat la rândul lor; spun că vor merge la TAS, dar noi ne continuăm drumul. Schimbăm un pic registrul, mai ales că David Popovici, dar şi Ebru Bolat au vorbit despre numărul foarte mic al bazelor sportive, cel puţin reprezentanta noastră în concursul de yachting spunea că nici măcar nu se antrenează în România. Credeţi că este un moment bun pentru noi toţi, pentru România, ca să impulsionăm, nu ştiu, factorii de decizie?
Da. Cu siguranţă, aceste rezultate ne dau încredere să facem acest lucru. Din discuţiile pe care le-am avut până în acest moment cu factorii decidenţi din România, reiese clar că vor acorda mai multă atenţie pentru sport; iar lucrul acesta se va vedea imediat, pentru că am vorbit cu primul-ministru al României, cu domnul Marcel Ciolacu, şi chiar în foarte scurt timp baza olimpică de la Izvorani, acolo unde se pregătesc mare parte din sportivii care au participat la această ediţie a Jocurilor Olimpice, va intra într-o modernizare, necesară, de altfel. Iar referitor la ceea ce au spus şi David Popovici şi Ebru Bolat, e clar că avem nevoie de infrastructură pentru sport, e clar că trebuie să updatăm ceea ce avem la ora actuală, pentru că baze pentru sport sunt, avem, doar că ele necesită trecerea la următorul nivel, dacă pot să spun aşa, şi lucrul ăsta nu se poate face dintr-o dată; trebuie un plan făcut, o investiţie prioritizată, da, pentru ceea ce avem nevoie în perioada următoare, iar baza trebuie să fie orientată către sportul de masă. Aici putem face mult, mult mai mult, şi în perioada următoare vom avea aceste discuţii şi vom şi reuşi să facem ce ne propunem.
Şi sperăm să se materializeze toate aceste proiecte. Când şi cum vor fi recompensaţi medaliaţii olimpici?
Medaliaţii olimpici vor fi recompensaţi, bineînţeles, conform legilor în vigoare. Avem normele financiare din Legea 1447/2000. Vor primi, aşa cum probabil deja ştie toată lumea, cel mai mare premiu pentru medalia de aur va fi 140.000 de euro. Sigur că vor veni în urma rezultatelor fiecărui sportiv şi alte premii de la autorităţile locale, de la parteneri, aşa cum este normal, de altfel, după ce reuşeşti să faci un rezultat bun, să câştigi medalii sau să te clasezi pe locurile unu-şase aici, la Jocurile Olimpice, şi nu înainte, aşa cum încă mai fac greşeala unii sportivi să se gândească la recompense înainte să câştige medalii.
Da, truda se răsplăteşte. Să nu uităm, mâine invitaţii noştri la "Matinal" vor fi canotorii Andrei Cornea, Marian Enache, medalie de aur la Paris în proba de dublu vâsle masculin. O ultimă curiozitate, aşa, pe final de interviu, pentru că ştiu că astăzi restul delegaţiei Team România se va întoarce în ţară: naturalizarea sportivilor străini este o strategie sau pur şi simplu rămâne în apanajul federaţiilor? Ştim bine, Saritov a luat un bronz la Rio, după care a dispărut. Acum, Meringor, kenyanca, s-a plasat pe locul şapte la maraton. Este o performanţă, cu siguranţă, chiar dacă nu a urcat pe podium.
Da, este o performanţă extraordinară în proba de maraton să intre primele şapte sportive ale lumii în această probă, proba probelor, cum este ea cunoscută; cu siguranţă este un rezultat foarte bun. Vizavi de naturalizări, lucrul acesta se întâmplă de jur împrejurul nostru, pretutindeni, şi în momentul în care o federaţie sportivă din România are în strategie aşa ceva, noi nu putem decât să urmărim rezultatele sportivilor care fac această disciplină. Şi în momentul în care ei obţin un rezultat bun şi obţin calificarea pentru România la Jocurile Olimpice practic suntem obligaţi şi suntem chiar bucuroşi să-i cooptăm în echipa olimpică a României. Pentru că, aşa cum am spus, ne uităm de jur împrejurul nostru şi se pare că este un curent, se pare că este o modă în a naturaliza sportivii, care ei, până la urmă, îşi doresc să reprezinte acea ţară, oricare ar fi ea.
Dar nu mai există doar globalizare, deja /.../ vorbeşte de ceva vreme de universalitate.
Universalitate.
Eu sunt curioasă când vă întoarceţi astăzi în ţară?
Astăzi, la 12:00, plecăm de aici, de la Paris, în jur de ora 16:00, mă rog, cu întârzierile aferente traficului, pentru că va fi foarte aglomerat pe Aeroportul Charles de Gaulle din Paris, vom ajunge la Bucureşti.
Mulţumim pentru această discuţie şi drum bun!
Mai am o întrebare: cum a fost, v-a plăcut ceremonia de închidere, aseară?
Aici gusturile sunt împărţite...
Nu se discută, da, de gustibus non disputandum, corect.
Poate pentru cei mai tineri a fost în regulă, chiar a fost un moment foarte, foarte haios aseară, în care sportivii au urcat pe acea scenă din mijlocul terenului şi încă nu era timpul să urce pe acea scenă, după care organizatorii i-au rugat să coboare de pe scenă. Aici, fiecare, mă rog, analizează şi, hai să spun, gustă fiecare moment după placul lui.
Da, corect, fiecare cu gusturile sale. Cu mulţumiri şi drum bun tuturor la revenirea în ţară astăzi!
Şi eu vă mulţumesc mult!