Ghid de bune practici în afaceri, publicat de Camera de Comerţ

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a dat publicităţii proiectul "Business without corruption" prin care îşi propune să lanseze un ghid de bune practici pentru combaterea corupţiei.

Pentru realizarea acestuia se va apela la experienţa şi bunele practici ale unor ţări cu legislaţie specifică, precum Statele Unite sau Marea Britanie.

Proiectul a plecat de la un sondaj realizat anul trecut de către Camera de Comerţ şi Industrie a României din care reieşea că 65% dintre membrii oamenilor de afaceri au apreciat acţiunile DNA.

Foarte mulţi intervievaţi au răspuns că prin acţiunile acesteia se poate vedea o transparenţă mai ales în privinţa achiziţiilor publice.

"Am vrut şi să explicăm pe de o parte lipsa de reacţie a unor investiţii americane în contextul parteneriatului strategic care, din fericire, merge bine pe plan militar şi intelligence, lasă de dorit în partea economică şi noi vrem să impulsionăm acest aspect al investiţiilor americane în România şi din punct de vedere al siguranţei naţionale până la urmă. Lucrurile stau destul de sensibil, pentru că americanii au această lege anticorupţie din 1977, este celebrul FCPA, Foreign Corruption Practices Act, care practic îl pune pe un om de afaceri american într-un oarecare ofside în momentul în care investeşte în străinătate şi mai ales într-o zonă cu potenţial coruptibil, pentru că îşi pune problema 'domnule, dacă sunt şi vreau să dau o şpagă, să spunem, sau să reacţionez pozitiv la corupţie, atunci s-ar putea să pic sub incidenţa legislaţiei din SUA, care mă poate şi falimenta, lăsând partea cu libertatea deoparte", a spus preşedintele CCIR, Mihai Daraban.

Printre atribuţiile corupţiei se află şi corupţia, iar combaterea acestei reprezintă un obiectiv special al Direcţiei de investigare a criminalităţii economice.

Aceasta vizează menţinerea unui climat concurenţial în mediul de afaceri, adaugă Claudiu Scărlătescu, comisar şef şi director adjunct al Direcţiei de investigare a criminalităţii economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

"Poliţia vizează în mod integrat cel puţin din trei perspective combaterea acestui fenomen şi m-aş referi aici la frauda internă, care afectează patrimoniul companiilor, aspect care este reglementat de Codul Penal şi mă refer aici la infracţiunile de delapidare, abuz de încredere, infracţiunile de vot în cadrul consiliilor de administraţie, deci modul în care companiile sunt prejudiciate din interior. O a doua perspectivă de abordare este modul în care companiile sunt fraudate în cadrul gtranzacţiilor pe care le încheie cu alte companii şi o ultimă abordare, la modă acum şi importantă şi foarte des mediatizată, interacţiunea companiilor cu bugetul general consolidat şi mă refer aici la infracţionalitatea specifică a achiziţiilor de lucrări şi servicii publice. Avem în vedere crearea lanţurilor de firme fictive şi prin care bugetul general consolidat este fraudat prin atribuirea licitaţiilor trucate şi în care sumele obţinute sunt apoi disimulate într-un lanţ de externalizare a profitului şi prin care asociaţii şi acţionarii firmelor încearcă să eludeze plata taxelor aferente", a explicat Claudiu Scărlătescu.

Acesta a adăugat că direcţia pe care o coordonează are în vedere şi identificarea cazurilor de spălare de bani şi este de notorietate faptul că toate infracţiunile de prejudiciu sunt cercetate împreună cu această infracţiune de spălare de bani