Fragmente din vechiul castru roman, la Alba Iulia
Arheologii din Alba Iulia au descoperit, în timpul unor lucrări de reamenajare a zonei interioare a Cetăţii Vauban din municipiu, fragmente din vechiul castru al Legiunii a XIII-a Gemina, peste care a fost construită fortificaţia.
27 Martie 2011, 17:30
Potrivit directorului Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Constantin Inel, arheologii muzeului care monitorizează lucrările de infrastructură de la Cetatea Varuban au descoperit mai multe fragmente din vechiul castru roman.
Prima descoperire a fost făcută în apropierea Porţii a III-a a cetăţii, unde a fost găsită fundaţia uneia dintre barăcile soldaţilor romani din Legiunea a XIII-a Gemina.
"Aceste barăci erau construite din lemn pe fundaţie din piatră. Erau camerele unde locuiau soldaţii romani şi reprezintă un element foarte important pentru determinarea planimetriei castrului, deoarece arată axele perfecte în care era organizat spaţiul din interiorul castrului roman", a spus Constantin Inel.
O altă descoperire importantă a fost făcută în zona Porţii a IV-a a cetăţii, unde săpăturile au scos la iveală un altar din perioada romană.
În opinia directorului Muzeului Naţional al Unirii, acesta ar face parte dintr-un templu, iar în funcţie de descoperirile ulterioare arheologii vor stabili dacă poate fi conservat "in situ".
Cetatea din Alba Iulia a fost construită la începutul secolului al 18-lea, între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din România.
Lucrările propriu-zise la fortificaţia de la Alba Iulia au început la 4 noiembrie 1715, când s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat împăratului şi situat pe latura de nord a cetăţii.
Înainte de a se ridica fortificaţia de tip Vauban, pe acest loc a existat un castru roman, iar apoi o cetate medievală.
