Folosirea limbilor străine de români, "sub media europeană"

Peste 70% dintre români consideră că orice european ar trebui să ştie cel puţin o limbă străină, iar 60 de procente cred că engleza ar fi cea mai bună variantă.

Potrivit unui Eurobarometru referitor la atitudinile faţă de multi-lingvism, aproape jumătate dintre români spun că pot purta o conversaţie în altă limbă străină, engleza fiind cea mai des folosită.

Doar 20 % dintre români folosesc o limbă străină în vacanţă, faţă de media europeană de 50 de procente, transmite corespondentul Radio România Actualităţi, Carmen Valică.

Potrivit Comisiei Europene, deşi mai mulţi europeni consideră că vorbirea unei limbi străine e importantă, aspiraţiile nu sunt transpuse în realitate.

"98% dintre cei intervievaţi spun că ar fi bine pentru viitorul copiilor lor ca aceştia să ştie o limbă străină. 88 de procente cred că a vorbi o altă limbă decât cea maternă e folositor şi 84 de procente spun că toţi europenii ar trebui să vorbească şi o limbă străină.

"Peste 70% dintre europeni cred că ar trebui să ştim chiar două limbi pe lângă cea maternă şi asta credem şi noi. Rezultatele sunt, deci, încurajatoare. Dar când ajungem la fapte, e clar că avem de lucru.

"Doar 54% dintre europeni spun că pot purta o conversaţie în cel puţin o limbă străină şi doar un sfert dintre ei vorbesc două limbi pe lângă cea maternă" spune comisarul pentru educaţie, Androulla Vassiliou.

Engleza e limba străină pe care o vorbesc cei mai mulţi români

Pentru România, rezultatele la acest capitol sunt sub media europeană.

48% dintre români spun că pot purta o conversaţie în altă limbă, 22 de procente spun că pot face acest lucru în două limbi străine.

Engleza e limba străină pe care o vorbesc cei mai mulţi români - 31%, urmată de franceză - 17 procente şi germană şi spaniolă, câte trei procente.

Studiul precizează că 8% dintre cetăţenii români intervievaţi au indicat maghiara drept limbă maternă.

Aproape 60% dintre români cred că engleza e cea mai folositoare limbă străină şi aproape 70% că aceasta ar fi cea mai utilă pentru copiii lor.

Eurobarometrul mai arată că doar 20% dintre români folosesc o limbă străină în vacanţă, faţă de media europeană, care e de 50 de procente.

Românii folosesc în cea mai mare măsură o limbă străină pentru a urmări filme sau programe TV şi a asculta radio.

În fine, 68% dintre români, faţă de doar 44% dintre europeni preferă filmele subtitrate.

Un alt studiu prezentat în care nu a fost inclusă şi România arată că peste 40% dintre adolescenţii europeni din cele 14 ţări implicate cunosc bine prima limbă străină pe care au învăţat-o şi doar un sfert dintre ei o cunosc bine şi pe cea de-a doua.

"Speranţa e în tineri"

Dacă rezultatele Eurobarometrului ne clasează sub media europeană în privinţa folosirii limbilor străine, cei implicaţi în procesul educaţional cred că realitatea este alta.

În ultimii ani, românii au progresat în învăţarea limbilor străine, mai ales tinerii, spun cadrele didactice, care recunosc totuşi, că sistemul de învăţământ românesc trebuie să mai facă unele schimbări, conform redactorului Constanţa Comănici.

Dincolo de statistici şi sondaje este evident că în ultimii ani studiul limbilor străine a devenit important pentru mulţi români.

Chiar dacă în şcoală timpul de predare al limbilor străine esle limitat, situaţie care există de altfel şi în Uniunea Europeană, vârsta de la care copiii încep să studieze o limbă străină a scăzut la patru sau chiar la trei ani.

Există grădiniţe cu program exclusiv în limbi străine, cea mai solicitată fiind engleza, apoi germana sau recent spaniola.

Mai departe, la gimnaziu, elevii studiază una sau două limbi străine, iar la liceu numărul orelor creşte.

De multe ori studiul unei limbi străine este dublat de meditaţii sau de participarea la cursuri plătite organizate de diverse firme.

Profesoara Magdalena Bădicescu predă engleza la liceul Jose Marti din Capitală şi face parte şi din comisiile de evaluare la examenele de engleză.

Ea spune că interesul tinerilor pentru studiul limbilor străine a crescut în ultimii ani.

"Copiii şi adolescenţii sunt extrem de deschişi la limbi străine. Relevante sunt rezultatele de la examenele Cambridge, de asemenea de la examenele de la AELS cât şi TEFL care sunt excepţionale pe plan mondial. Elevii şi studenţii români au rezultate foarte foarte bune" spune profesoara Magdalena Bădicescu.

Daniela Pavoni conduce din 2004 reprezentanţa în România a unor şcoli de limbi străine.

Concret, firma sa organizează cursuri şi tabere de vară în şcoli din străinătate, licee sau universităţi şi îi consiliază pe tinerii care vor să studieze în altă ţară.

"Dintre copiii pe care îi trimitem în străinătate- şi sunt peste 600 în fiecare vară- aceştia au un nivel de engleză extraordinar de bun, ba mai mult în comparaţie cu celelalte naţionalităţi care participă la tabereleşi programele educaţionale care aderă şi copiii noştri la aceeaşi categorie de vârstă sunt mult inferiori. Am avut cazuri când s-au făcut grupe numai de copii din România pentru că nivelul acestora era atât de sus încât nu au avut cu cine să îi combine" spune profesoara Magdalena Bădicescu.

Ea crede totuşi că în şcoli trebuie schimbate anumite aspecte.

"Cred că din dorinţa de a se economisi s-a trecut la sistemul acesta cu clase întregi şi peste tot în lume pentru învăţarea unei limbi străine trebuie ca numărul elevilor să fie cât mai mic" mai spune profesoara Magdalena Bădicescu.

Aşadar, chiar dacă în comparaţie cu alte state europene nu ne aflăm în topul celor ce folosesc des limbile străine, exemplele concrete arată că facem paşi înainte şi că interesul pentru limbi străine este tot mai mare.