FMI analizează respectarea acordului cu organismele financiare

Reprezentanţii insituţiilor internaţionale, cu care România are un acord de împrumut preventiv, evaluează la Bucureşti modul în care sunt respectate prevederile înţelegerii cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Printre angajamentele guvernului se numără reorganizarea şi eficientizarea unor importante societăţi de stat, plata datoriilor întârziate sau noi disponibilizări din sectorul public.

Misiunea FMI abordează în discuţiile cu autorităţile române teme legate de evoluţiile fiscal-bugetare din prima jumătate a anului, de perspectivele pentru a doua parte a lui 2011, de rectificarea bugetară care urmează, dar şi de principalii parametri care vor sta la baza bugetului pentru anul 2012.

Surse apropiate discuţiilor precizează că reprezentanţii Fondului sunt deschişi oricăror variante propuse de executiv, inclusiv reducerea CAS, însă numai dacă se demonstrează că acestea nu vor afecta deficitul şi ceilalţi indicatori bugetari conveniţi.

Practic, FMI cere guvernului să decidă care îi sunt priorităţile şi, în funcţie de acestea, să recreioneze împărţirea banilor de la buget.

În privinţa prognozelor macroeconomice, care stau la baza acordului de tip preventiv, reprezentanţii Fondului spun că vor suferi probabil modificări nesemnificative, dar se vor discuta în detaliu posibilile implicaţii ale recentelor evoluţii din zona euro.

Inflaţia îi îngrijorează pe experţii FMI şi aşteaptă detalii de la BNR, legate de tendiţa acesteia pe termen mediu, pentru a decide dacă sunt necesare noi măsuri de politică monetară pentru readucerea ei în intervalul ţintit de Banca Centrală.

Reducerea arieratelor, subiect cheie al discuţiilor

Un alt subiect-cheie al discuţiilor este legat de reducerea arieratelor, de această dată, accentul fiind pus pe cele de la bugetele locale şi, mai ales, pe cele de la întreprinderile cu capital de stat, acesta din urmă fiind estimate, în prezent, la 5% din PIB, adică undeva peste 25 de miliarde de lei.

Şi eficientizarea activităţii societăţilor de stat va fi pe agenda întâlnirilor, de la caz, la caz, fiind luate în calcul atât privatizarea totală sau parţială, cât şi restructurarea, privatizarea managementului sau chiar închiderea celor mai neperformante.

Se vor aborda şi subiecte legate de continuarea reformelor, de exemplu, în sectorul sanitar.

Conform surselor apropiate discuţiilor, reprezentanţii FMI sunt nemulţumiţi de viteza redusă cu care se acţionează în direcţia rezolvării problemei arieratelor, dar şi de faptul că în ciuda anumitor eforturi nu se reuşeşte îmbunătăţirea semnificativă a procesului de absorbţie a fondurilor europene, fiind vorba, în opinia lor, de o lipsă a capacităţii tehnice.

În privinţa evoluţiei economiei româneşti, se aşteaptă datele pentru luna iunie, deoarece informaţiile din aprilie şi mai sunt contradictorii.

Experţii Fondului consideră că cel mai importrant risc, care ar putea influenţa negativ creşterea economică a României, ar fi declanşarea unei crize majore în Europa, care să se răstrângă şi auspra ţării noastre.

Misiunea FMI s-a întâlnit joi, ca de obicei în primele zile de după sosire, cu conducerea ministerului finanţelor, dar şi cu reprezentanţii BNR.