Floriile, Paştele catolic şi evreiesc

Sfârşitul se săptamână aduce sărbători religiase: Floriile, Paştele catolic şi Paştele evreiesc.

Numele sărbătorii pascale vine de la cuvântul ebraic pesah, care înseamnă trecere.

Evreii sărbătoresc trecerea de la robia egipteană la libertate acum peste trei mii de ani.

Creştinii sărbătoresc trecerea de la moarte la viaţă, prin Învierea lui Iisus Hristos.

Paştele evreiesc, o sărbătoare care ţine opt zile, a început în această seară, la Templul Coral din Bucureşti, cu masa de Seder, ritual ce rememorează plecarea în grabă a evreilor conduşi de Moise din Egipt.

Au participat membrii comunităţii evreieşti din România şi invitaţi neevrei.

Creştinii catolici şi protestanţi au fost în Vinerea Sfântă şi au rememorat evenimentele întâmplate acum aproape două mii de ani la Ierusalim, unde, pe Dealul Golgota, Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce şi a murit pentru păcatele oamenilor.

Credincioşii au retrăit liturgic acel moment în biserici prin ritualul Drumul Crucii.

Mâine seară, romano-catolicii se regăsesc în biserici pentru a participa la Vigilia pascală, slujba Învierii Domnului, când vor primi vestea că Hristos a înviat.

Slujba de la Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif din Bucureşti se va auzi la Radio România Actualităţi, transmis în direct mâine noapte, începând cu ora 23:30.

Anul acesta, Paştele este sărbătorit la o diferenţă de o săptămână în tradiţiile creştine apuseană şi răsăriteană.

Diferenţa este cauzată de regula pe care bisericile orientale o respectă în ceea ce priveşte pascalia, şi anume dacă Duminica Paştilor cade în timpul Paştelui evreiesc, sărbătoarea se mută cu o duminică mai târziu.

Aşa se face că ortodocşii şi greco-catolicii se pregătesc de Florii, când îşi amintesc de Intrarea Domnului în Ierusalim, înainte de răstignire.

La Bucureşti, cu prilejul acestei sărbători, are loc mâine un pelerinaj de Florii, organizat de Arhiepiscopia Bucureştilor, între Mănăstirea Radu Vodă şi Patriarhia Română.