Firmele clujene intră pe piaţa din Rusia

Dacă până acum peste 90 la sută din exporturile realizate de companiile clujene mergeau către pieţele statelor din Uniunea Europeană, acum companiile clujene au redescoperit piaţa rusească, pieţele ţărilor arabe, Turcia şi Ucraina.

Un exemplu în acest sens este compania Clujana, unul dintre cei mai cunoscuţi producători de pantofi din România.

Înainte de anul 1989, Clujana exporta masiv în URSS unde, datorită calităţii bune a pantofilor, aceştia erau aduşi inclusiv prin contrabandă, cu ajutorul basarabenilor care intermediau afacerile, pentru că vorbeau şi limba română, şi limba rusă.

Acum, Clujana doreşte din nou să intre pe piaţa rusească, dar sub marcă proprie, nu cu pantofi produşi sub siglele altor producători, ca pe vremea comunismului, spune preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, în condiţiile în care fabrica este deţinută de administraţia judeţeană.

”Clujana este un proiect de suflet. Când am ajuns preşedinte al Consiliului Judeţean, această fabrică era pe punctul de a fi vândută.

"Ea nu are acum valoare de piaţă, adică am lua foarte puţin dacă am vinde-o acum. Însă Clujana a reînceput să producă din nou, are 400 de angajaţi, cărora am reuşit să le mărim salariile cu cinci la sută din ianuarie”, a spus Alin Tişe.

Faringosept obligatoriu

Exemplul Clujanei nu este unul singular. Fabrica Terapia exportă masiv pe piaţa rusească.

Reglementările legale din Rusia prevăd că din trusa de urgenţă care trebuie să existe în fiecare locuinţă din zonele reci nu trebuie să lipsească 200 de mililitri de vodcă şi o folie de faringosept.

De asemenea, fabrica de medicamente din Cluj exportă produse în Ucraina şi în ţările arabe, dar şi în Turcia.

Un alt exemplu este cel al fabricii Farmec, ce produce cosmetice. Cele mai apreciate sunt cele care includ formula Gerovitalului, substanţa descoperită de Ana Aslan.

Însă există şi companii nou-intrate pe piaţa clujeană care au început să exporte în Rusia, Orientul Apropiat şi Africa de Nord. Aşa este fabrica de telefoane mobile Nokia din Jucu.

Analistul politic Octavian Sergentu spune că firmele care şi-au diversificat pieţele de desfacere şi valutele în care au încasări au continuat să se dezvolte, în ciuda crizei economice.

Exportatorii au realizat câştiguri importante şi pentru faptul că au realizat încasări în euro, în dolari sau în alte valute, în timp ce au făcut plăţi în lei. Profitul a fost astfel sporit de diferenţa de curs valutar generată de devalorizarea leului din 2008 şi până acum.