Febra aftoasă afectează porcii, oile, caprele și vacile

Direcțiile Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor anunță în această perioadă controale ample în țară înaintea Sărbătorilor Pascale. Echipe mixte merg în piețe, supermarketuri, abatoare și alte puncte de vânzare pentru a se asigura că toate normele sunt respectate. O atenție deosebită este acordată animalelor și cărnii care intră prin vămi, în contextul celor două boli care se transmit ușor: pesta porcină şi febra aftoasă.
Îngrijorările cauzate de mai multe focare de febră aftoasă la bovine, apărute în Ungaria mai ales, au produs deja perturbări semnificative la granițele dintre Austria, Ungaria și Slovacia, iar în România fermierii cer autorităților controale stricte și oprirea importurilor de lapte din țările afectate de virusul febrei aftoase. Este o temă care îngrijorează, mai ales și îngrijorează pe fermierii români. Tocmai de aceea discutăm cu invitatul "Apelului matinal', Ionuț Lupu, directorul executiv al Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein din România. Bună dimineața!
Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!
Mulțumim că stăm de vorbă, că ați acceptat invitația noastră. Înainte de toate, cât de real este pericolul ca febra aftoasă să creeze o situație similară și în România, raportându-ne la Ungaria, și mai ales neuitând de pesta porcină africană din țara noastră?
Vorbim de o boală extrem de contagioasă. Din fericire pentru noi, în ultimii 30 de ani această boală nu a mai evoluat, însă vedem că la începutul anului au apărut primele focare în Germania. Veterinarii germani au reușit să închidă focarele în regim de urgență, însă la câteva săptămâni distanță vedem că la începutul lunii martie au apărut focare noi în Ungaria, după care, în mod succesiv, în Slovacia. Suntem practic la 4, 5 săptămâni de când au apărut primele focare în Ungaria și Slovacia și deja pe lista veterinarilor din cele două țări se află peste 20.000 de animale care urmează a fi omorâte în regim de urgență și îngropate conform regulamentului european. Pentru România, lucrurile sunt extrem de complicate, pentru că, odată cu intrarea în Schengen, există o dificultate reală în a opri transporturile de mărfuri, transporturile de orice natură. Știm că odată cu desființarea punctelor de trecere a frontierei, nici controalele veterinare nu mai sunt o realitate, să spun așa, și în condițiile în care există contracte ferme de achiziție lapte între fabricile din România și fermele din Ungaria, undeva în jur de 25-30 de camioane cu lapte intrând în fiecare zi din fermele maghiare spre fabricile din România, acolo unde se întâlnesc cu camioanele care colectează lapte din fermele noastre, acestea sunt motive de reală îngrijorare. De asemenea, trebuie să menționăm faptul că virusul febrei aftoase este un virus care se transmite inclusiv pe cale aerogenă. În condiții de umiditate și vânt, acestea se pot găsi și la distanțe...virusul poate fi regăsit și la distanțe de 150, chiar 200 km de focar. Așadar, în orice moment ne putem trezi cu un focar în România și acesta a fost motivul pentru care împreună cu colegii din industria cărnii de porc, pentru că este un virus care afectează toate biungulatele, mă refer la toate animalele cu unghie despicată: porc, oaie, capră și vacă. În acest context, absolut toată industria este într-o oarecare stare de alertă, iar împreună cu colegii din industria porcului, așa cum ați spus bine și dumneavoastră în întrebare, pesta porcină afectează fermele din România de mai bine de opt ani. Din păcate, suntem, lucrăm, trăim într-o țară destul de... unde disciplina nu este punctul forte și ăsta este motivul pentru care focarele de pestă porcină evoluează și acum, după mai bine de opt ani de la declararea oficială a primului focar, cu pierderi de peste 5 miliarde de euro pentru întreg sectorul. Așadar, îngrijorarea este extrem, extrem de mare.
Din ce știți dumneavoastră, cum au acționat alte state europene până acum pentru prevenirea acestor boli și ce măsuri ar trebui să adopte autoritățile de la noi?
Regulamentele europene descriu în detaliu fiecare măsură, să spun așa, care ar trebui luată. Sunt mai multe strategii, fie că vorbim de stamping out, adică animalele toate sunt din focarul declarat, toate animalele sunt omorâte, după care se încearcă izolarea unor... pe o serie de cordoane la 3 km și la 10 km se descriu niște zone de securitate și zone de protecție, astfel încât acolo să fie făcute o serie de măsuri, să se poată lua o serie de măsuri cât se poate de dure, să spun așa, astfel încât să se reducă riscul de a se împrăștia virusul și către alte ferme. Noi am cerut, având în vedere faptul că vorbim de lipsa controalelor în vămi, odată cu intrarea în Schengen, vorbim de o mișcare a animalelor necontrolată, pentru că, mai ales acum suntem în perioada Paștelui, și știm ce se întâmplă cu turmele de oi care vin în preajma marilor orașe, astfel încât în piețele tradiționale să poată să se comercializeze și să se sacrifice miei, așa cum se întâmplă, că asta este realitatea României. Vorbim, de asemenea, de faptul că mediul silvatic, și mă refer aici la mistreți și căprioare, care nu pot fi controlate, din păcate, și nici nu se poate face biosecuritate acolo, n-avem cum să dezinfectăm mistreții sau animalele, așa cum spuneam, din fondul cinegetic. Vorbim, de asemenea, de faptul că acest virus se transmite aerogen. Toate acestea sunt elemente care ne întăresc convingerea că, în momentul de față, pentru România, începerea unei strategii de vaccinare în covor pentru minim 80% din animalele din rasele susceptibile, așa cum spuneam mai înainte, vacă, oaie, capră și porc este singura soluție astfel încât să nu ne trezim în mijlocul unei catastrofe sanitar-veterinare.
Din câte cunoașteți dumneavoastră, România încă importă din Ungaria, de exemplu, carne de vită sau lapte?
În 11 martie a avut loc o ședință a Consiliului Național de Combatere a Bolilor. Acolo au fost luate o serie de măsuri, printre care și comerțul cu carne din din Ungaria, carne și produse lactate. Noi am avut o serie de obiecții cu privire la luarea unei decizii și ne referim aici la acel lapte care venea din ferme, pentru că, așa cum spuneam, un camion odată intrat într-o fermă de vaci, unde evoluează un focar sau unde ar putea să evolueze un focar și apoi transportă laptele către o fabrică din România, acel camion se va opri în parcări, acel camion va sta pe platformele de descărcare din fabricile de procesare, se vor întâlni șoferii, vor utiliza aceleași furtune pentru descărcarea laptelui în recepțiile fabricilor. Deci, sunt foarte multe puncte de risc, motiv pentru care noi am solicitat oprirea totală a laptelui materie primă. Au fost invocate o serie de puncte de vedere cum că există în continuare niște contracte în derulare, motiv pentru care nu poate fi oprit acest comerț cu lapte materie primă. Suntem extrem de îngrijorați din acest punct de vedere, însă vom vedea, pentru că înțelegem că în cursul zilei de astăzi va fi un nou Consiliu de Combatere a Bolilor, un Consiliu Național care va lua măsuri mult mai dure, având în vedere faptul că sâmbătă Austria a luat decizia închiderii a 23 de puncte de trecere a frontierei cu Slovacia și Ungaria, tocmai pentru a reduce riscul apariției focarelor în Austria. Lucrurile sunt extrem de greu de controlat în România, pentru că avem peste 450 de kilometri de de graniță cu Ungaria, comparativ cu ceea ce se întâmplă între Ungaria și Austria, unde sunt doar 90 de kilometri.
Și o ultimă curiozitate, ce se mai întâmplă cu laptele produs în România?
Este una dintre grijile noastre constante. Sunt foarte multe lucruri care ne dau emoții, pentru că venim, practic, după trei ani de secetă, trei ani în care fermierii au reușit cu greu să ajungă la acel prag de profitabilitate să fie măcar pe zero cu activitatea lor din zootehnie, iar acum, în momentul în care discutăm de o nouă problemă sanitar-veterinară, lucrurile sunt extrem, extrem de complicate. Ca și nivel de preț, suntem în partea inferioară, să spunem așa, suntem sub media prețului la nivelul Uniunii Europene. Din păcate, însă, ne confruntăm cu o situație în care multe dintre țările riverane Ungariei și Slovaciei au luat decizia de a opri acest import de lapte materie primă. Mult lapte a venit către România la un preț foarte redus, având în vedere faptul că în Ungaria fermierii sunt extrem, extrem de presați în momentul de față de această problemă sanitar-veterinară, iar în România prețul s-a prăbușit. Este o realitate în momentul de față. Vom vedea cum vor evolua lucrurile în perioada imediat următoare. Avem o emoție, să spun așa, față de colegii din Ungaria, însă, în același timp, pentru situația noastră, vom avea cu siguranță o primăvară și un început de vară extrem de complicat din punctul ăsta de vedere.
Mulțumim pentru această discuție, mulțumim pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost Ionuț Lupu, director executiv al Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein din România.