Factura la căldură, aproape dublă în Bucureşti
La avizierele blocurilor, administratorii au afişat întreţinerea pe decembrie. Dar grosul facturii la încălzire abia urmează, după zilele geroase din ianuarie.
Articol de Roxana Dumitrescu, 27 Ianuarie 2012, 11:21
Decembrie a marcat prima lună de plată a facturii la căldură fără subvenţiile acordate de la buget până în 2011.
Plata este aferentă lunii noiembrie, prima în care centralele de blocuri (aşa-numitele CET-uri) au distribuit căldura în apartamente.
În unele situaţii, în cazul locuinţelor neizolate termic, valoarea facturii a depăşit dublul sumei aferente aceleeaşi perioade a anului trecut, spune preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari "Habitat", Mihai Mereuţă.
Concret, datele furnizate de Asociaţie şi confirmate de distribuitorul energiei termice din Bucureşti, RADET, pentru consumul mediu de încălzire şi apă caldă pe luna noiembrie 2011 faţă de noiembrie 2010 arată astfel:
Creştere a cheltuielilor la încălzire şi apă caldă faţă de anul trecut
| Număr de camere/număr de persoane | Cost noiembrie 2010 | Cost noiembrie 2011 | Creştere procentuală |
| pentru o garsonieră locuită de o persoană | 51 lei | 98 lei | 92,15 % |
| pentru două camere locuite de două persoane | 80 lei | 149 lei | 86,25% |
| pentru trei camere locuite de trei persoane | 101 lei | 189 lei | 87,13% |
| pentru patru camere locuite de patru persoane | 130 lei | 240 lei | 84,62% |
Sursă: Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat/RADET
"Gigacaloria", spaima locatarilor
Preţul gigacaloriei în Bucureşti, intrat în vigoare în luna august a anului trecut, este de 170 de lei, în creştere cu 35 % faţă de 2010.
Majorarea a fost determinată de eliminarea subvenţiilor plătite de la bugetul statului şi de imposibilitatea primăriei de a prelua integral ceea ce nu a mai dat guvernul.
Măsura de suspendare a ajutorului de stat, care asigură în fapt 45% din cheltuielile CET-urilor cu achiziţia combustibilului, a fost compensată parţial cu alta care a majorat plafonul de acordare a ajutoarelor sociale directe, prin intermediul ministerului muncii, de la 615 lei pe lună pe membru de familie la 786 de lei.
În contextul preţului majorat al gigacaloriei, încălzirea pe gaze este mai ieftină în această iarnă decât cea în sistem centralizat.
Constanţa Radu locuieşte într-un apartament de patru camere situat în cartierul Aviaţiei din Bucureşti. Ea spune că a plătit 140 de lei pentru încălzirea şi apa caldă consumate în luna noiembrie.
Doamna Radu admite că a fost ajutată şi de vremea bună, la care s-a adaugat utilizarea cu chibzuinţă a căldurii, astfel că "temperatura din casă n-a depăşit 21-22 de grade".
Reabilitare termică a locuinţei în locul centralei de apartament
Pentru evitarea dependenţei de regia de căldură şi apă caldă RADET, unii bucureşteni s-au debranşat de la sistemul centralizat de încălzire şi şi-au instalat centrale de apartament.
Mihai Mereuţă de la Asociaţia de locatari "Habitat" este însă de părere că, în contextul anunţatei liberalizări a preţului gazelor, această variantă nu este una viabilă pe termen lung.
În viziunea acestuia cea mai potrivită soluţie este reabilitarea termică a locuinţelor.
“Cei cu locuinţele reabilitate şi cu sisteme individuale de repartizare montate au plătit cu până la 45% mai puţin.
"Exemple de succes la nivel orăşenesc, prin investiţiile făcute în sistemul centralizat sunt oraşele Bacău, Botoşani şi Timişoara. În unul, doi ani o să se vadă şi în facturi”, a mai adăugat preşedintele Habitat.
El spune că un studiu de anul trecut cu privire la eficienţa energetică ar arăta că peste 30% din căldura produsă de sistem se pierde în reţelele de distribuţie, acestea fiind costuri pe care tot proprietarii le suportă.
În final, nu trebuie neglijată nici varianta resurselor regenerabile, mai spune Mihai Mereuţă.
Număr constant de restanţieri
Potrivit RADET, numărul total al clienţilor casnici (prin clienţi înţelegându-se numărul de contracte propriu-zise încheiate la nivelul asociaţiilor de proprietari) racordaţi la sistemul centralizat de încălzire în Bucureşti este de 11.540.
Dintre aceştia, 650 înregistrează restanţe la plata facturilor faţă de RADET mai vechi de şase luni.
"Acest număr nu este deloc îngrijorător, ţinând cont de faptul că ne aflăm în plin sezon de încălzire", precizează directorul general al Regiei, Mihai Becheanu, care adaugă faptul că numărul restanţierilor a rămas constant din vară şi până acum şi nu a fost influenţat de creşterea preţului gigacaloriei.
Referindu-se la datoriile către Elcen, furnizorul RADET care încălzeşte apa în primă instanţă, Mihai Becheanu spune că regia a achitat 400 de milioane de lei din totalul lor.
"Lucrurile sunt în continuare în negociere pentru a se ajunge la o soluţie viabilă de ambele părţi în vederea stingerii lor totale. Au mai rămas în jur de 900 de milioane.
"Vom discuta în principal pe marginea penalităţilor: fie să fie şterse, fie să fie eşalonate. Toată lumea doreşte rezolvarea problemei".
De asemenea, propunerea primarului Capitalei Sorin Oprescu, de preluare a unităţilor de producţie a energiei electrice şi termice în subordinea municipalităţii, i se pare potrivită lui Mihai Becheanu.
"În toată Europa sistemul centralizat este într-o singură mână, inclusiv cu capacităţile de producţie. Ar fi o soluţie pentru reducerea costurilor", a declarat Sorin Oprescu.
Situaţia din ţară este diferită de cea din Bucureşti, locuinţele din multe localităţi fiind deja debranşate de la sistemul centralizat de încălzire.
Cum îşi asigură căldura locuitorii din provincie şi mai ales la ce preţuri, aflaţi aici.
