Expoziţia despre Egiptul Antic până în 21 iunie, la Biblioteca Naţională

Reporter: O secţiune a expoziţiei este dedicată faraonului Tutankhamon. Care sunt informaţiile pe care le vor afla cei care o vor vizita?

Cătălin Cătană: Este o copie în mărime naturală a măştii funerare a lui Tutankhamon, executată din aur forjat şi încrustată cu pietre semipreţioase. Pe această mască funerară se află o inscripţie destinată protejorului faraonului şi a măştii sale. Masca are o barbă falsă, care simbolizează faptul că aparţine unui faraon-zeu indentificat cu Osiris.

Avem aici un exponat cu imaginea faraonului purtând coroana aşa-numitului Egiptul de Sus, mai avem aici şi nişte statuete ale zeului Horus, care, în vechiul Egipt, era întruchipat de un şoim şi în exponatele noastre este redat chiar sub forma unui şoim purtând coroana dublă a Nilului Superior şi Inferior, era considerat stăpânul Muntelui, de unde soarele se ridică în fiecare dimineaţă".

Reporter: Ce elemente care fac parte din cultul morţilor şi al mumificării, se regăsesc în expoziţie?

Cătălin Cătană: "Egiptenii credeau în viaţa de după moarte. Ei considerau că, după moarte, are loc o despărţire a sufletului de corp. Cu toate acestea, viaţa ar putea continua veşnic - considerau ei - dacă la revenirea în mormânt sufletul îşi găseşte corpul pe care l-a părăsit. Pentru a-l păstra, era necesară mumificarea. Avem şi diverse amulete care se puneau în morminte".