Expert în securitate informatică: Dacă simțim că suntem influențați, dacă este cât de cât un pic senzațional, este chiar un steag roșu

Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Cătălin Cîrnu

Consiliul Național al Audiovizualului a eliminat în ultima perioadă mai multe materiale publicate în mediul online cu conținut ilegal de pe mai multe platforme sociale. Postările vizate conțineau informații false, incitau la violență, la ură sau elogiau regimurile totalitare. De exemplu, la începutul lunii mai, conținutul eliminat era urmărit de peste 1,3 milioane de persoane și avea aproape patru milioane de aprecieri. CNA încurajează în continuare populația să sesizeze orice material fals, postat pe principalele rețele sociale, prin completarea formularului de petiții de pe site-ul instituției. Dar cum putem identifica informațiile false ori conținutul campaniilor manipulatoare și zvonurile pentru a delimita realitatea de dezinformare, la ce trebuie să fim atenți? - aflăm imediat de la invitatul de vineri al 'Apelului matinal', Alex "Jay" Bălan, expert în securitate informatică. Bună dimineața!

Bună dimineața!

Care ar fi sau care sunt primele semne că informația pe care o primim în spațiul digital, pe platformele sociale, de exemplu, că tot s-a vorbit atât de mult despre ele, este potențial falsă ori denaturează voit faptele?

După părerea mea, dacă trezește o emoție în noi sau dacă se vede că încearcă să trezească o emoție în noi, ăla este clar un prim semn. Mai ales în perioade în care, evident, se încearcă influențarea publicului, adică în perioada asta cu alegerile se fac eforturi din toate părțile, să ne înțelegem, pentru a influența opinia publică într-o direcţie sau alta. Dacă simțim că suntem influențați, dacă este cât de cât un pic senzațional, este chiar un steag roșu, ca să spun așa. Și sunt foarte marșate ca informația respectivă să fie poate scoasă din context, poate o chestie accidentală, că se mai întâmplă și accidente, și să nu fie neapărat 100% relevantă; poate cu un context mai mare, să se schimbe la 180 de grade sensul informației.

Dar de regulă cum arată un mod de operare, să spunem, al unei campanii de dezinformare?

Cele mai eficiente sunt cele care au un sâmbure de adevăr. Este prezentată o informație care, ea singură este adevărată... Luăm la întâmplare: primarul unei comune a luat fonduri europene - este ipotetic ce spun acum, ca să ne fie clar - primarul unei comune, din fonduri europene, a dotat comuna cu stâlpi de iluminat pe energie solară. Și ai spune: bă, e minunat, dar, dacă ai pune tot contextul, a pus doar trei stâlpi și nu au becuri. Și chestia asta se întâmplă îngrozitor de mult. Adică majoritatea informațiilor pe care le vedem în spațiul public - o să subliniez, de toate părțile sunt, da?, nu numai într-o parte sau alta - sunt scoase din context, numai sâmbure de adevăr și, cu tot contextul - asta aș vrea să rețină oamenii - dacă punem tot contextul, este foarte mare probabilitatea ca informația asta să se sucească sau sensul ei la 180 de grade.

Ce face atractivă o informație falsă? Vorbeați mai devreme despre emoție, adesea, evident, contrară unui adevăr chiar demonstrat științific.

Știți, s-a tot vehiculat, și este foarte adevărat, conceptul de 'echo chamber'. Îmi confirmă un 'bias'. Eu poate am o preferință, îmi plac niște lucruri, și îmi confirmă lucrurile care îmi plac mie, mă fac să mă simt validat. Și, în momentul acela, tind să cred lucrurile pe care vreau să le cred, nu caut să sap suficient de mult încât să aflu care este adevărul. Asta pe de o parte. Iar pe de altă parte, mai este și /.../ chestie de efort. Este foarte greu să ajungi să vezi tot contextul, pentru că trebuie să faci o muncă jurnalistică. Și nu prea are nimeni timp să o facă în acest moment. Și, nu în ultimul rând, senzaționalismul. Ne plac lucrurile senzaționale. Ne place măcar ideea că e posibil să trăim în Matrix și să fim controlați de oculte mondiale și așa mai departe. Dar, adevărul e că nu știm ce se întâmplă şi până nu aflăm, facem investigația și ne ducem pe fir, nu avem cum să știm care e realitatea.

Și atunci de ce ar trebui să luăm de bună o informație venită doar pe una dintre rețelele sociale, să spunem?

Păi, nu ar trebui să o luăm de bună, cam asta ar fi problema.

Evident, suntem de acord. Dar cum se identifică, din cealaltă parte, publicul potențial client?

Vedeți, chestia e că întotdeauna una dintre cele mai ușoare metode de manipulare este să oferi omului ceea ce este ușor să înțeleagă și ceea ce vrea să audă. Și îmbraci informația ca să "segmentezi", ca la marketing, să "segmentezi" piața. Te gândești: eu vreau să targetez segmentul ăsta de piață, ce vor ei să audă? Și atunci pun informația aia prima, o scot în evidență, o pun cu bold, caractere mari și adaug pe lângă ea și mesajul pe care vreau să-l transmit eu. Este o abordare mai generică, dar în principiu le spunem oamenilor ce vor să audă și, pe lângă ceea ce vor să audă, mai amplificăm cu un mesaj de la noi.

E ca în viață, nu? Ce deștept ești, ce frumos ești, și așa mai departe!

Exact. Da, da.

Dar până la urmă, cine poate filtra conținutul? Există resurse? Citam mai devreme din comunicatul celor de la CNA, există autorități publice care pot face monitorizarea întregului conținut? Nu știu, cum se pot implica ele?

Aici nu am veşti foarte bune, mă tem. Sunt foarte puține firmele, organizațiile, care fac ceea ce se numește 'fact checking', și care spun: uite, aici adevărul este trunchiat sau este scos din context sau aici este pur și simplu fals ce a spus cineva. Sunt foarte puține, n-au resurse, adică pot să facă asta pentru o fracțiune, un 5% din ce vedem în spațiul public și o să mă zic și asta, îmi pare rău dacă sunt în direct la un post, la un media outlet, cum s-ar spune, foarte multe media outlets sunt 'bias' și ele prezintă adevărurile trunchiate. Și oamenii nu prea au opțiuni pentru a lua tot contextul sau adevărul. Le recomand să caute...

Exact, cum ar trebui să reacționăm, oricare dintre noi?

Păi, în primul rând să căutăm ceea ce se numește 'fact checking', sunt câteva: Ground News, la noi, 'Factual', asta pe de o parte. Pe de altă parte, să avem această doză de scepticism, când vedem ceea ce se întâmplă în spații online. Vedem că X a făcut nu știu ce sau a spus nu știu ce. E posibil să fi spus lucrul ăla, dar să fi avut un moment, nu știu, nefericit. Se mai întâmplă. Poate n-ar trebui să-i judecăm pe candidații noștri doar din singurele cinci secunde pe care le-au spus la un moment dat și să-i luăm cu totul, cu ce au făcut în general. Asta în contextul alegerilor. Și să avem această privire mai de ansamblu, să vedem nu doar cele cinci secunde care au fost amplificate de mass-media şi să ne uităm la o imagine mai completă a personajului sau a instituției, sau, nu știu, lucruri despre care se vorbește.

Da, și să nu uităm că CNA încurajează în continuare populația să sesizeze orice material fals postat pe principalele rețele sociale prin completarea formularului de petiții de pe site-ul instituției. E bine să și comentăm între noi informația, poate așa iese adevărul la iveală?

Este foarte bine, dar acum trebuie să vedem și cum sunt prietenii noștri, pentru că, dacă avem prieteni care sunt prea emotivi, de exemplu, sau doar reflectă, rezonează cu părerile noastre, și sunt aceste 'echo chambers', care sunt îngrozitor de periculoase. Adică un 'echo chamber' ce face? Îmi validează mie opinia, pentru că rezonează cu aceeași direcţie în care mă duc eu. Și atunci nu mai există obiectivitate. O informație care nu rezonează cu noi, nu va ajunge în echo chamber. Nu vom vedea absolut toate elementele adevărului, ca să spun așa. Este foarte bine să dezbatem cu prietenii, dar să găsim prieteni care sunt obiectivi.

Da, și cu o privire de ansamblu.

Exact.

Cred că așa ar fi perfect. Cu mulțumiri pentru discuția purtată astăzi...

Cu cea mai mare plăcere.

Alex "Jay" Bălan, expert în securitate informatică şi apelul pe care îl cunoaștem cu toții, 'Apelul matinal', în primul rând și apelul de a verifica atât cât se poate informațiile și să nu plecați "după fentă", așa cum spun fotbaliștii./editor Florin Lepadatu/