Exclusiv RRA: Ministrul energiei, Sebastian Burduja: Reactoarele nucleare NuScale de la Doiceşti vor fi puse în funcțiune în 2029

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (14 februarie, ora 8:30) - Emisiunea: "Matinal" - Realizatori: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Ţara noastră va putea beneficia de cea mai nouă tehnologie de producţie a bateriilor de ultimă generaţie produse de compania americană de top în domeniile aerospaţial, militar şi energetic Lockheed Martin. GridStar Flow este o soluţie inovatoare de stocare a energiei la scară largă pentru diverse aplicaţii utilitare, comerciale, industriale şi militare.
Cătălin Cîrnu: O scrisoare de intenţie în acest sens a fost semnată în Statele Unite ale Americii de ministrul energiei, care a discutat cu oficialii americani şi despre proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiectul reactoarelor modulare mici, energia eoliană offshore, repornirea producţiei de apă grea şi energia geotermală. Da, acesta este şi tema discuţiei de astăzi, alături de ministrul energiei, Sebastian Burduja, invitatul "Apelului matinal". Bună dimineaţa!
Sebastian Burduja: Bună dimineaţa şi mulţumesc pentru invitaţie!
Daniela Petrican: Bună dimineaţa!
Cătălin Cîrnu: Mulţumim că aţi acceptat-o! Amintea Daniela mai devreme despre colaborarea cu Lockheed Martin. Până la urmă, ce prevede ea? Cum se poate pune în practică această colaborare?

Avem un interes strategic de dezvoltare a producţiei de baterii, de stocare a energiei

Sebastian Burduja: În primul rând, trebuie să clarificăm nişte premise; în România avem un interes strategic de dezvoltare a producţiei de baterii, de stocare a energiei în baterii din mai multe motive. Pe de o parte, sistemul nostru energetic naţional acomodează o pondere tot mai mare de producţie de energie regenerabilă solar-eolian. Această energie are o proprietate, ea este prin definiţie o producţie intermitentă şi, când bate soare soarele, când bate vântul, avem energie. Dacă nu bat, nu avem energie. De aceea, pentru a putea asigura o energie sigură şi disponibilă cât mai mult timp şi la consumatorul final, trebuie să avem şi partea de stocare în baterii; acesta e primul argument. Al doilea este că în general tehnologiile de baterii sunt dependente de Asia, în mod special de China, şi nu doar România, ci aici toată Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au un interes strategic să decupleze aceste lanţuri de producţie de zona asiatică, de China în mod special, pentru a putea fi cu adevărat independenţi din punct de vedere energetic şi din punct de vedere al producţiei.

Baterii care nu depind de minerale, de materii prime critice

Acum, această tehnologie Lockheed Martin este de ultimă generaţie. Sunt baterii care nu depind de minerale, de materii prime critice, cum sunt ele numite. De asemenea, pe acea piaţă dominaţia Chinei este semnificativă în zona Africii, şi nu numai. Şi, cu atât mai mult, avem şansa să putem produce aceste baterii în România, repet, fără a depinde de alţii şi în colaborare cu partenerii noştri strategici americani.
Cătălin Cîrnu: Mă gândesc că, dacă vom produce bateriile, tot noi le vom şi recicla.

Baterii speciale, extrem de prietenoase cu mediul

Sebastian Burduja: Da, ele sunt nişte baterii speciale care sunt extrem de prietenoase cu mediul. E cealaltă proprietate a acestui produs inovator marca Lockheed Martin. Deci, sunt mult mai uşor de reciclat, de procesat şi, cu siguranţă, şi din perspectiva standardelor de mediu, ele îndeplinesc criteriile cele mai stricte.
Daniela Petrican: Dar care sunt opţiunile disponibile acum pentru domeniul nuclear în România, în condiţiile în care înţelegem că aţi avut discuţii în Statele Unite ale Americii inclusiv cu doi înalţi oficiali europeni?

Programul nuclear românesc trebuie accelerat şi prioritizat

Sebastian Burduja: Programul nuclear românesc trebuie accelerat şi, bineînţeles, prioritizat. El include două dimensiuni: reactoarele de mari dimensiuni, cele de la Cernavodă, bazate pe tehnologia canadiană CANDU, unde avem, pe de o parte, retehnologizarea unităţii unu, cu graficul stabilit 2027-2029, şi reactoarele trei şi patru, punere în funcţiune 2031, respectiv 2032.

Reconversia unui foste termocentrale bazate pe cărbune, prin reactoare modulare de nici dimensiuni

Şi, bineînţeles, programul reactoarelor modulare de mici dimensiuni, cu un prim site candidat identificat, evaluat deja, în baza unui grant oferit de autorităţile americane, situl de la Doiceşti, care vizează tocmai reconversia unui foste termocentrale bazate pe cărbune, prin aceste reactoare modulare de nici dimensiuni. Scopul vizitei a fost tocmai acesta, să lămurim această tehnologie NuScale, pe care România a mizat, şi avem garanţia părţii americane şi a reglementatorului din America, această comisie nucleară de reglementare în ACEEE, care ne-a spus foarte clar este cea mai matură tehnologie de reactoare modulare de mici dimensiuni, sunt în grafic pentru certificarea tehnologiei anul viitor, la mijlocul anului viitor, şi, practic, se intră în linie dreaptă inclusiv pentru proiectul de la Doiceşti, în orizontul 2029 punere în funcţiune.

Producţie de apă grea în România

Cătălin Cârnu: Ne-am mai auzit aici, la "Matinal", şi am vorbit despre producţia de apă grea în România. Nu uităm de combinatul de la Drobeta-Turnu Severin. Cu mulţi ani în urmă, parcă la Govora începuseră experimentele. În ce măsură mai putem reporni, până la urmă, producţia de apă grea în ţară? Mă gândesc că avem nevoie.
Sebastian Burduja: Aşa este. Sigur, pentru unităţile trei şi patru există un stoc important de apă grea acoperitor. România a produs o cantitate suficientă, însă în anii în care această uzină de apă grea funcţiona. Noi am semnat şi un memorandum cu canadienii de la Ontario Power Generation, care folosesc de asemenea apă grea pe aceeaşi tehnologie CANDU. Este agentul de răcire pentru aceste reactoare de tip CANDU. Ei urmează să vină în România şi să evalueze situaţia de la faţa locului şi ce se poate reporni pe termen scurt; şi, de asemenea şi partea americană este interesată să susţină această investiţie. De altfel, această apă grea este tot mai folosită în noile ecrane de tip OLED, deci în dispozitive de tipul televizoarelor sau alte ecrane. Dar o altă investiţie conexă şi foarte importantă se întâmplă tot în România, cu sprijin corean de data aceasta, este o staţie de detritiere. Prin scoaterea tritiului din apa grea care circulă pentru răcirea reactoarelor, este practic produs combustibilul care este principalul candidat pentru viitoarele reactoare de fuziune nucleară, cele dezvoltate în cadrul marelui proiect ITER, la care participă foarte multe state din lume, bineînţeles, inclusiv Statele Unite, state europene, şi care promite să rezolve problema energetică a omenirii pe termen lung.
Cătălin Cîrnu: Instalaţia de detritiere va fi tot la Cernavodă?
Sebastian Burduja: Exact, este deja în lucru. S-a semnat contractul anul trecut cu partea coreană. Şi Coreea de Sud are o experienţă cu tehnologia CANDU şi cu aceste staţii de detritiere. Va fi doar a treia din lume în România. Şi, iată, deci România punctează la nivel regional şi chiar mondial în ceea ce înseamnă energie nucleară.
Daniela Petrican: Pentru că avem nevoie de energie verde, în condiţiile în care evoluţiile geostrategice la nivel regional impun diversificarea şi suplimentarea surselor de aprovizionare cu energie, cum arată potenţialul nostru de producţie acum şi pe ce putem să ne concentrăm?

La 1 martie mai punem în piaţă încă peste 800 de milioane de euro pentru parcuri solare şi parcuri eoliene

Sebastian Burduja: În domeniul producţiei de energie verde, solar-eolian în principal, evoluţiile sunt spectaculoase. Pe de o parte, avem segmentul prosumatorilor, românii care şi-au instalat panouri fotovoltaice şi au un exces de producţie, îşi acoperă consumul, dar injectează şi în reţea. Şi aici vorbim de cifre cu adevărat impresionante. Dacă acum, mai puţin de doi ani erau 20.000 de prosumatori în România, astăzi sunt probabil peste 120.000, cu o putere instalată de aproximativ 1.500 de megawaţi, mai mult decât centrala de la Cernavodă. Sigur, nu e vorba de aceeaşi producţie. La o centrală nucleară e producţie în bandă, continuă, la panouri fotovoltaice este, ceea ce vă spuneam mai devreme, o producţie intermitentă. De asemenea, investitorii privaţi au venit şi au răspuns programelor de finanţare pe care Ministerul Energiei le-a creat. Pe mandatul meu am reuşit să semnăm din PNRR contracte care finanţează sau înseamnă peste 1.700 de megawaţi putere instalată, panouri fotovoltaice, de fapt parcuri solare şi parcuri eoliene, iar la 1 martie mai punem în piaţă încă peste 800 de milioane de euro, bani grant care vin să sprijine noi investiţii în parcuri solare şi parcuri eoliene.

România, ţară-lider în domeniul tranziţiei verzi şi un exportator net de energie

Având în vedere toate aceste evoluţii, având în vedere şi faptul că ne pregătim cu o altă schemă de subvenţionare, de sprijinire a investiţiilor, se numeşte contracte pentru diferenţă, şi avizează fixarea unui preţ de vânzare a energiei electrice pentru 15 ani, şi, deci, reducerea substanţială a riscului a unei investiţii, şi asta înseamnă încă 5.000 de MGW la licitaţie anul acesta şi anul viitor, discutăm până în 2030, deci, probabil de 9.000-10.000 de MGW producţie de energie verde, ceea ce pentru România va însemna şansa de a fi o ţară-lider în domeniul tranziţiei verzi, dar şi un exportator net de energie, ceea ce noi deja anul trecut am fost; am exportat net energie electrică. Deci un lider în regiune.
Cătălin Cârnu: Da, uneori am exportat la un preţ mai mic decât am importat, dar, în fine, este o altă...
Sebastian Burduja: Aşa este. Mă refer cantitativ.
Cătălin Cârnu: E o altă discuţie. Nu, nu, corect, dar e bine să punctăm, tocmai pentru a nu exista dubii. Mai aveam o singură temă de abordat, pentru că ştim de experimentul unic reuşit de la Oradea cu o staţie de încălzire cu apă geotermală. Bucureştiul dispune, la rându-i, de o bogată resursă de apă geotermală. Credeţi că aceasta ar putea fi valorificată, de exemplu, pentru încălzirea locuinţelor? S-a făcut vreun pas?

Studiu de fezabilitate pentru folosirea apei geotermale în termoficarea Bucureştiului

Sebastian Burduja: Categoric, da. Sigur că sunt studii vechi dinainte de 1989 şi sunt câteva foraje care s-au făcut în nordul Bucureştiului şi care au validat potenţialul geotermal al capitalei. Există şi în zona Otopeniului, după cum bine ştim, facilităţi private care folosesc această resursă regenerabilă, energia geotermală, apa geotermală, şi avem, exact cum spuneţi, şi precedentul de la Oradea, şi cred că sunt şi alte mici comunităţi din România, de folosire a apei geotermale în termoficare. La Washington, directorul general al ELCEN, care m-a însoţit în delegaţie, dl Claudiu Creţu, a semnat un acord cu Departamentul pentru Energie, cu Ministerul Energiei din SUA, şi partea americană va finanţa practic studiul de fezabilitate pentru folosirea apei geotermale în termoficarea Bucureştiului. Pe baza acelui studiu de fezabilitate, vom accesa fonduri din fondul pentru modernizare. Şi ce înseamnă asta pentru bucureşteni, pentru că asta este important? Pe de o parte, înseamnă un cost mult mai mic la întreţinere, estimăm că se vor reduce la jumătate facturile, şi, pe de altă parte, şi un aer mai curat, pentru că vom putea să înlocuim treptat producţia de agent termic. În acest moment ea se bazează pe arderea gazului natural în cele patru CET-uri care ţin de ELCEN, şi folosirea acestei ape geotermale şi practic inclusiv decarbonizarea acestui sistem de termoficare, pe termen mediu şi lung.
Daniela Petrican: Mulţumim pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost ministrul energiei, Sebastian Burduja.
Sebastian Burduja: Şi eu vă mulţumesc! (ph)