EXCLUSIV RRA Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica: Centrala de la Cernavodă este pe locul întâi în lume în materie de securitate nucleară

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (15 noiembrie, ora 8:29) - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu -
Daniela Petrican: Reactoarele de mari dimensiuni, dar și cele modulare, mici, produc energie fără emisii poluante. România are nevoie de energie curată, stabilă și la prețuri accesibile. Specialiștii în domeniul energiei spun că aceasta este soluția pentru realizarea securității energetice a țării.
Cătălin Cîrnu: Iar pe această temă vom discuta la "Apel matinal" cu Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica. Bună dimineața!
Cosmin Ghiţă: Bună dimineața, dvs. și ascultătorilor dvs.!
Cătălin Cîrnu: 27 de ani de experiență pentru Nuclearelectrica, pe această piață a energiei. Centrala de la Cernavodă este pe locul întâi în lume în ceea ce privește factorul de capacitate, deși are doar două reactoare funcționale. Înainte de toate, informațiile sunt corecte?
Cosmin Ghiţă: Da, aceste informaţii sunt foarte corecte şi este un lucru cu care ne mândrim pentru că am reușit să dezvoltăm un domeniu de excelență la nivel mondial în România.
Cătălin Cîrnu: În ceea ce privește însă siguranța nucleară, unde se situează Centrala de la Cernavodă?
Cosmin Ghiţă: Centrala de la Cernavodă este pe locul întâi în lume nu doar în ceea ce privește factorul de capacitate, ci și în materie de securitate nucleară. Designul CANDU şi centrala în sine este una dintre cele mai sigure, cu cele mai multe sisteme de protecție în materie de securitate nucleară, de protrecţie în materie de securitate nucleară, iar centrala este evaluată periodic atât de către industrie, de către World Association of Nuclear Operators, de către entitățile de reglementare naționale, europene și internaționale și mereu a fost desemnată ca fiind o centrală care funcționează în cele mai bune condiții posibile.
Daniela Petrican: Cum contribuiți la dezvoltarea programului nuclear românesc?

Ne-am propus să venim cu aproximativ 2.000 de megawați în sistem

Cosmin Ghiţă: Prin lansarea proiectelor pe care noi le avem în momentul de față. Pe scurt, noi suntem puși în fața unui unei provocări foarte mari prin încercarea de a suplimenta capacitățile de producție de energie electrică pe bază de cărbune, care vor ieși din sistem până în 2032. Astfel, noi ne-am propus să venim cu aproximativ 2.000 de megawați în sistem. Asta este făcut... până în 2032, care este un proiect care se bazează atât pe dezvoltarea Unităților 3 şi 4, cât şi pe dezvoltarea unui reactor de dimensiuni mici și medii - small modular reactors - pe un alt amplasament, în paralel cu retehnologizarea Unităţii 1. Totodată suntem în plin proces de rejuvenare a forței de muncă la CNE Cernavodă, trecem printr-un schimb de generații, iar acest lucru implică o dezvoltare a capacităților umane ale centralei foarte mari, suntem într-un proces foarte activ în momentul de față, de colaborare cu universitățile, cu programele de învăţământ dual pentru a forma generația de mâine de nuclearişti. Totodată, dezvoltând proiectele de la Cernavodă şi celelalte proiecte de la Doiceşti, putem să implementăm un... putem să reangrenăm lanțul de aprovizionare şi lanţul industrial al României în acest domeniu și în domeniul energetic, în speranţa rejuvenării sale.
Cătălin Cîrnu: Interesante amănunte. Să ne amintim că Unitatea 1 operează din 1996, nu?
Cosmin Ghiţă: Da. Unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în...
Cătălin Cîrnu: Şi în 2007, Unitatea 2 a început procesul de retehnologizare a primei unități sau primelor două unități.

Retehnologizarea Unității 1 este unul dintre cele mai importante proiecte ale centralei

Cosmin Ghiţă: Retehnologizarea Unității 1 este unul dintre cele mai importante proiecte ale centralei, înseamnă încă 30 de ani de funcționare, durata medie de viață a unei centrale de tip CANDU fiind 30 de ani. Astfel, noi preconizăm că la finele anului 2026 centrala se va opri și va intra în acest proces de retehnologizare. Proiectul a început din 2018, au fost segmentat în trei faze - am terminat faza întâi, intrăm, am intrat în faza doi și chiar acuma suntem în cursul semnării contractului trei din toate cele patru contracte pe care le-am asumat conform strategiei noastre, şi anume cel pentru retubarea reactorului care este partea cea mai complexă şi comanda elementelor cu ciclu lung de fabricație. Totodată, am creat în cadrul departamentului de retehnologizare o grupă mare de oameni atât cu experiență, cât și de tineri, o parte dintre care s-au dus în Canada pentru pregătire și pentru a lucra în retehnologizările CANDU care au loc în acest moment acolo, ei întorcându-se astfel cu experiență la noi. Proiectul este în grafic și suntem în cursul aranjamentului financiar pe care îl vom face cu băncile de export ale... /.../ cu băncile de export din țările de origine ale principalelor contractori, și anume cu care lucrăm
Daniela Petrican: Dar proiectul Unităților 3 şi 4 în ce stadiu se află?
Cosmin Ghiţă: Pe lângă proiectul retehnologizării Unității 1, și Unităţile 3 şi 4 au un impact foarte mare asupra amplasamentului de la Cernavodă şi are un impact atât pentru România, cât și pentru Moldova, care beneficiază de energie din partea CNE Cernavodă. În prezent, proiectul se află în etapa pregătitoare, am trecut din etapa întâi în etapa a doua, conform strategiei noastre, am reușit să agreăm cu CNCAN, să îndeplinim condițiile necesare pentru a îndeplini cerințele din Directiva de securitate nucleară. Totodată, am semnat un acord de sprijin cu statul român și ne pregătim în momentul de față să intrăm în contract de EPC, să dăm contractul de EPC. Am reoperaționalizat Energonuclear şi am făcut o unitate de management profesionist acolo și am primit până acuma scrisori de interes pentru finanțarea proiectului atât din partea US Exim Bank, cât și din partea Ministerului Energiei și Resurselor Naturale din Canada și tot acuma lucrăm și cu alte bănci de export pentru că proiectul este unul amplu.
Cătălin Cîrnu: Dar există o proiecție, estimați anul în care se va livra, să spunem, și energie electrică de la celelalte Unități 3, 4?

Unitatea 3 este prognozată a fi dată în folosință la finele anului 2030

Cosmin Ghiţă: Da. Proiectul, după cum am anunţat şi în alte emisiuni, Unitatea 3 este prognozată a fi dată în folosință la finele anului 2030 și Unitatea 4 la nouă luni după. Graficul rămâne în momentul de față, menținem graficul proiectului și odată cu semnarea contractului de EPC intrăm în linie dreaptă cu cconstrucţia centralei.
Daniela Petrican: Pentru că vorbeați despre siguranță, tehnologia minireactoarelor, cât de sigură este față de cea clasică, a marilor reactoare?

Tehnologia NuScale( a reactoarelor mici) este singura care a fost deja aprobată de unul dintre cei mai duri reglementatori la nivel global

Cosmin Ghiţă: Tehnologia SMR este una solidă şi dovedită şi în mare parte nu prea diferă de reactorele mari, pentru că ele, practic, sunt o dimensionare... majoritatea designerelor sunt o scalare la o... prezintă o reducere a dimensiunii față de tehnologia clasică. Dacă e să vă spun așa, primele reactoare care au fost construite la nivel global au fost reactoare de mici dimensiuni. Ele, după aia, au fost scalate la nivel mare datorită temeiurilor de economicitate, dar, pe măsură ce au avansat tehnicile de construcție și de fabricare, mergându-se mai degrabă pe a avea cât mai multe prefabricate în procese industriale, acuma vedem din nou posibilitatea de a redeveni economici pentru această nouă clasă tehnologică. De asemenea, tehnologia NuScale, cea pe care am investigat-o până în acest moment, este singura care a fost deja aprobată de un reglementator nuclear şi unul dintre cei mai duri la nivel global, și anume USNIP. În acest sens, nu vedem temeiuri că această clasă tehnologică per ansamblu, având în vedere designurile care sunt folosite, să prezinte elemente de risc din punct de vedere al securității nucleare, mai ales pentru designurile care se bazează pe... şi procese de centrale deja cunoscute, cum este cea de Apă ușoară, care este prezentă peste 300 de centrale din lume.
Cătălin Cîrnu: E clar, continuă și planul centralei de la Doicești, din Dâmbovița, dar o ultimă întrebare: ce face în România cu deșeurile radioactive?

Industria nucleaară este cea mai reglementată industrie în materie de management al deşeurilor

Cosmin Ghiţă: România, în momentul de față are mai multe opţiuni. În primul rând are un plan de management al deșeurilor radioactive și dacă ar fi să vă spun sincer că este cea mai reglementată industrie pe care am văzut-o în materie de management al deşeurilor, industria nucleară.

Vom avea un depozit de deșeuri mediu și slab îmbogăţite la Saligny

Trebuie să facă un depozit de deșeuri mediu și slab îmbogăţite la Saligny, și are un plan să facă și un depozit final de deșeuri, lucrul acesta desfășurând-se sub ANDR şi noi plătind o taxă pentru ele. Totodată, există mai multe posibilități de reciclare și reuzare a deșeurilor radioactive în reactoare avansate, adică ele sunt reprocesate în țări care pot face reprocesarea - nu toate ţările au această abilitate - și după aceea, deșeurile rezultate sau, mă rog, combustibilul reprocesat ard în alte tipuri de reactoare, de exemplu, proiectul ALFRED, care a fost proiectul de cercetare al reactorilor rapizi răciţi cu plumb, care a fost chiar și săptămâna trecută, am văzut o evoluție la Bruxelles, este un tip de reactor care poate /avea/ combustibil uzat reprocesat.
Daniela Petrican: Vă mulțumim pentru toate aceste precizări și pentru prezența pe frecvențele Radio România Actualități.