EXCLUSIV RRA: Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica: România poate deveni un hub energetic pentru regiune

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (20 iulie, ora 8:30) - Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Cooperarea în domeniul energetic dintre România și Republica Moldova va continua să se dezvolte. La Cernavodă, reprezentanții companiilor Nuclearelectrica și Energocom, din Republica Moldova, au semnat un memorandum de înțelegere ca prim pas în identificarea celor mai bune soluții de a livra energie peste Prut, prin producția viitoarelor unități 3 și 4. Așa cum s-a mai întâmplat deja, Republica Moldova va putea beneficia astfel de o sursă importantă și sigură de energie din partea României, inclusiv pe termen lung.
Cătălin Cîrnu: Oficialii guvernamentali spun acum că, în contextul geostrategic actual, România este și poate rămâne un lider regional în sectorul energetic. Și tocmai de aceea discutăm pe acest subiect cu invitatul "Apelului matinal", Cosmin Ghiță, directorul general al Companiei Naționale Nuclearelectrica. Bună dimineața!
Daniela Petrican: Bună dimineața!
Cosmin Ghiță: Bună dimineața, doamna Petrican! Bună dimineața, domnule Cîrnu!
Cătălin Cîrnu: Domnule Ghiță, da, s-a semnat acest memorandum de înțelegere, dar ce va însemna aplicarea sa, atât pentru consumatorii din România, cât și pentru cei din Republica Moldova?
Cosmin Ghiță: Memorandumul de înțelegere pe care l-am semnat cu Energocom, furnizorul de energie deținut de Guvernul Republicii Moldova, are în vedere, în mare parte, cooperarea pe termen lung în sectorul energetic şi asta înseamnă că luăm pașii premergători pentru a asigura un contract de furnizare și un mod de cooperare în acest sens. În momentul de față, împreună cu Energocom, în primul rând, putem identifica din timp soluții eficiente de sprijin, cu scopul comun de a atinge securitatea energetică și protecția consumatorilor din Republica Moldova. Aidoma cum o facem și în România și, de altfel, prin construcția celor două noi blocuri de la CNE Cernavodă, alături de retehnologizarea unității 1 și de construcția centralei de tehnologie tip NuScale de la Doicești, producem mai multă energie pentru România și pentru regiune. Chiar în cursul iernii și până de curând am furnizat către Republica Moldova între 5 și 10% din consumul său pentru a-i ajuta să treacă prin iarnă și a face față crizei energetice și de acolo. De altfel, cooperarea este activă și acest memorandum nu este decât o continuare naturală a modului în care reușim să deservim și să sprijinim securitatea energetică a României, să dăm energie mai ieftină și mai curată consumatorilor din România, dar și din regiune, în special fraților noștri peste Prut./eradu/denisse
Daniela Petrican: Dar, apropo de retehnologizare, pe de altă parte, oprirea reactorului 1 pentru modernizare poate însemna un deficit de energie electrică?
Cosmin Ghiţă: Pe perioada retehnologizării se înjumătățește capacitatea de producție a unității CNE Cernavodă. Acest lucru este preconizat a se întâmpla între finele anului 2026 - începutul anului 2027 şi mijlocul anului 2029. În acest sens, pe perioada respectivă, într-adevăr, livrarea de energie electrică din surse nucleare se va înjumătăți pe teritoriul României. Este prins acest fapt în Planul național integrat de energie și schimbări climatice, și în acest sens, în momentul de față, pe REPowerEU sunt mai multe proiecte, din câte știu de la minister, care sunt finanțate pentru a asigura atât tranziția energetică, decarbonizarea pe care România o face cu o țintă de aplicare până în 2032. Deci la momentul respectiv, centrala retehnologizată, unitatea 1 de la Cernavodă va fi repornită și va fi una dintre cele mai ieftine surse de producție, dacă nu chiar cea mai ieftină sursă de producție de energie electrică continuă de pe teritoriul acestei țări, unitățile nuclearo-energetice retehnologizate fiind categorisite astfel de către rapoartele organismelor internaționale acreditate în domeniu şi, totodată, sunt proiectele pe care Ministerul Energiei le are în desfășurare prin REPowerEU şi PNRR, inclusiv cele care țin de Gas to Power, cât și de regenerabile, proiecte pe care și noi le urmărim cu interes.
Cătălin Cîrnu: Aminteați de schimbările climatice. Ne confruntăm și acum cu temperaturi tot mai ridicate, nu doar în România se întâlnesc, dar în ceea ce ne privește, acestea pot afecta rezervele de apă și, în consecință, funcționarea centralei de la Cernavodă?
Cosmin Ghiţă: Unitățile 1 şi 2 ale Centralei Nuclearo-Energetice Cernavodă funcționează în parametri normali. Nu există probleme cauzate de temperaturile ridicate, iar noi monitorizăm continuu acest aspect împreună cu autoritățile abilitate. Evaluăm și situația în regiune și, într-adevăr, poate în alte regiuni, datorită specificității tehnologiei utilizate și a condițiilor meteorologice locale, gradul de reziliență poate fi diferit față de Centrala Nuclearo-Energetică de la Cernavodă, care utilizează tehnologie CANDU. Deci, repet, în momentul de față unitățile 1 și 2 CNE Cernavodă funcționează în parametri normali, iar în conformitate cu toate procedurile și procesele centrale, monitorizăm activ stadiul... acest aspect și modul în care poate sau nu impacta cooperarea. În momentul de față nu vedem un motiv pentru îngrijorare.
Daniela Petrican: În ce măsură, mai ales după discuțiile de ieri cu resursele energetice din bazinul Mării Negre și interconexiunile cu țările riverane, România poate deveni un hub energetic pentru Europa?
Cosmin Ghiță: Cu siguranță, România poate deveni un hub energetic pentru regiune și nu numai. Atât gazul care se poate produce aici, potențialul de energie eoliană, offshore din Marea Neagră, onshore, capacitățile de producție nuclearo-energetice, pe care noi le construim și pe care le operăm ca cel mai înalt factor de producție din lume, unitatea 2 ar fi încă o dată numărul unu la nivel global în acest sens. E clar că și uitați-vă că în momente grele am sprijinit chiar și țări dimprejur şi plus tranzitele pe care le facem prin intermediul proiectelor de interconectare, atât cele de energie electrică, cum este cablul de curent continuu și alte proiecte de interconectare sau proiectele Transgaz, BRUA, e clar că se vor înnoda și trece multe surse de energie pe teritoriul României și astfel vom putea sprijini. Nu numai atâta, România poate fi chiar un centru de pregătire al viitorilor nuclearişti şi să ofere servicii cu valoare adăugată în această industrie, un hub pentru componente și operare în acest sens și face parte... în noile tehnologii nucleare pe care noi le dezvoltăm în momentul de față și în acest sens avem o cooperare foarte bună cu partenerii noştri americani.
Cătălin Cîrnu: Da, să nu uităm și de cele două noi reactoare, pe care compania Nuclearelectrica vrea să le construiască la centrala de la Cernavodă. Mulțumim pentru toate detaliile și sperăm să ne auzim ca de fiecare dată, cu vești bune.
Cosmin Ghiță: Mulţumesc.
Cătălin Cîrnu: Cosmin Ghiță, directorul general Nuclearelectrica. Ministrul energiei, Sebastian Burduja, spunea că s-au găsit banii, aproximativ 6 miliarde de euro, 6,5 miliarde de euro pentru construirea celor două noi reactoare la Cernavodă.