Exclusiv RRA: Bogdan Aurescu despre extinderea proiectelor româno-italiene

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut astăzi la Roma consultări politice cu omologul sau italian, Luigi Di Maio.

Discuțiile celor doi șefi ai diplomațiilor au vizat, în principal, modalitățile concrete de consolidare și diversificare a cooperării bilaterale dintre România și Italia, în plan politic, economic și sectorial – în domenii precum afacerile interne, justiția, munca și protecția socială, securitatea și apărarea.

Totodata ministrul Bogdan Aurescu a subliniat rolul de liant între cele două societăți pe care îl are comunitatea românească din Peninsula - foarte bine integrată în societatea italiană.

La rândul său, ministrul italian Luigi Di Maio a exprimat aprecieri deosebite pentru comunitatea românească și contribuția sa la economia și societatea țării gazdă.

Vă prezentăm în continuare declaraţia de presă a ministrului de externe Bogdan Aurescu făcută în exclusivitate pentru postul nostru de radio.

Bogdan Aurescu: Am avut astăzi o întâlnire foarte bună cu omologul meu, domnul ministru de externe al Italiei, Luigi Di Maio. O rundă de consultări extrem de densă, cu foarte multă substanță, dar care, în același timp, s-a desfășurat într-o atmosferă extrem de deschisă, foarte prietenească și care a avut ca scop principal dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic consolidat dintre România și Italia, care are extrem de multe elemente de construcție pentru perioada imediat următoare.

Astfel, am convenit cu omologul meu să actualizăm Declarația Comună de Parteneriat Strategic consolidat din anul 2008, să vedem împreună care sunt mecanismele și instrumentele care se află, deja, circumscrise în cadrul Declarației de Parteneriat Strategic și sub Parteneriatul Strategic, în așa fel încât acestea să fie eficientizate și să fie puse la lucru cât mai eficient. Am discutat, de asemenea, despre organizarea în acest an, în a doua parte a anului, în funcție de condițiile pandemice, a unei noi ședințe comune a celor două guverne și, din acest punct de vedere, domnul ministru Di Maio va face o vizită în România pentru a continua pregătirea acestei ședințe comune a celor două guverne.

Discuțiile pe care le-am avut s-au concentrat pe dezvoltarea dialogului politic, dar și pe dezvoltarea dialogului în dimensiunea economică și în foarte multe dimensiuni sectoriale ale Parteneriatului Strategic. Din punct de vedere politic, pozițiile noastre pe foarte multe teme și dosare la nivelul Uniunii Europene și la nivelul NATO sunt similare, dacă nu chiar identice, și m-am bucurat să constat această convergență de opinii și de idei, care se va traduce în perioada următoare și în acțiuni comune la nivelul Uniunii Europene și, respectiv, la nivelul Alianței Nord-Atlantice.

De asemenea, am discutat, astăzi, despre comunitatea românească din Italia și despre rolul extrem de important al acesteia în dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări, pentru că această comunitate, care este cea mai mare comunitate străină de pe teritoriul Italiei, dar și cea mai mare comunitate românească în afara granițelor țării, reprezintă un adevărat pod, un liant între cele două societăți, între cele două state și am mulțumit domnului ministru Di Maio pentru modul în care autoritățile italiene au reușit să integreze, pe de-o parte, comunitatea românească în societatea italiană, dar, pe de altă parte, să permită României să acționeze pentru prezervarea identității românești a reprezentanților acestei comunități.

Am discutat despre dezvoltarea relațiilor economice între cele două țări. Italia este cel de-al doilea partener comercial al României la nivel global, cu schimburi comerciale care, anul trecut, în ciuda situației pandemice, s-au ridicat la aproape 14 miliarde de euro, destul de aproape de recordul pe care l-am avut în 2019, când am depășit 15,6 miliarde de euro, ceea ce ne arată că există un potențial deosebit care poate să fie exploatat și dezvoltat și pe mai departe. Am discutat despre o serie de sectoare economice în care putem să găsim noi proiecte comune, de exemplu, în domeniul sănătății, în domeniul producției de echipamente medicale, în domeniul IT-ului, în domeniul securității cibernetice, profitând și de faptul că la București va fi găzduit Centrul Cyber al Uniunii Europene.

De asemenea, am discutat despre cooperarea în domeniul apărării, care este una foarte bună, și am apreciat contribuția Italiei la descurajarea și apărarea NATO pe Flancul Estic. Practic, Italia participă cu un regiment afiliat Brigăzii Multinaționale NATO de la Craiova, participă cu ofiţeri de stat major în statele majore, comandamentele NATO de pe teritoriul României şi, de asemenea, participă cu poliţia aeriană întărită, atunci când este nevoie să contribuie, astfel, la apărarea spaţiului aerian al NATO deasupra teritoriului României. Iată, deci, foarte multe elemente comune pe care le-am discutat şi care, la nivel bilateral, conturează o relaţie extrem de bogată.

Dar am discutat, evident, despre agenda Uniunii Europene, pentru că avem în faţă o conferinţă privind viitorul Uniunii Europene, care presupune, pe de-o parte, şi aici, iarăşi, am constatat o convergenţă deosebită de viziuni, pe de-o parte, presupune să vedem care sunt lecţiile învăţate în urma crizei pandemice, în aşa fel încât să facem ca acţiunea Uniunii Europene să fie mai eficientă. Pe de altă parte, să evităm greșelile care s-au făcut în gestionarea situației pandemiei și pe care Italia, care a fost primul stat încercat de pandemie, le cunoaște foarte bine, dar și, în altă ordine de idei, să ne întoarcem la agenda strategică a Uniunii Europene, pentru nu trebuie să uităm de necesitatea de a face Uniunea mai unită, mai coezivă, mai puternică, mai eficientă, mai aproape de cetățenii săi, în măsură să asigure securitatea și prosperitatea cetățenilor europeni.

Conferința privind viitorul Europei va fi o oportunitate, din acest punct de vedere, și am hotărât ca, împreună, Italia și România să încerce să găsească puncte de convergență pe care să le promoveze împreună pe agenda acestei conferințe. Am discutat, evident, și despre gestionarea situației pandemice la nivelul Uniunii Europene și în statele noastre. Am discutat despre progresul exercițiului de vaccinare, procesului de vaccinare în fiecare dintre statele noastre. Am discutat despre sprijinul pe care ar trebui să îl acordăm, și din acest punct de vedere, statelor din Balcanii de Vest și, respectiv, din Parteneriatul Estic.

Am discutat și despre cum putem să sprijinim împreună politica de extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest, așa cum am discutat, de asemenea, despre pregătirea summitului Parteneriatul Estic din acest an, pentru că este nevoie de dotarea acestui Parteneriat Estic cu noi mecanisme, noi instrumente, noi programe care să îi confere mai multă eficiență în promovarea reformelor în statele Parteneriatului Estic. Iată, aşadar, foarte multe aspecte de convergenţă între România şi Italia, pe care le-am discutat, astăzi, în detaliu, cu omologul meu. De asemenea, voi mai avea o întâlnire cu preşedintele Senatului Italiei. De asemenea, o reuniune cu şefii oficiilor consulare din Italia, în care voi discuta despre elementele, parametrii procesului de reformă a serviciilor consulare, pe care l-am început deja.

Este un proces amplu, care vizează mai mulţi parametri. Se referă, pe de-o parte, la extinderea reţelei consulare, pe de altă parte, se referă la digitalizarea, debirocratizarea şi eficientizarea activităţii de prestare de servicii consulare, se referă la o mai bună pregătire a celor care sunt chemaţi să ofere servicii consulare, atât din punct de vedere al standardului profesional propriu-zis, dar şi din punct de vedere al conduitei pe care o au faţă de cetăţenii români.

De asemenea, se referă şi la extinderea programului de consulate itinerante, pentru că şi acesta este un serviciu foarte important necesar pentru acei cetăţeni români care nu se află în proximitatea unui oficiu consular permanent şi, deja, am lansat în consultare publică planul anual pentru 2021 privind consulatele intinerante, adică acele consulate mobile care se vor deplasa, echipă de consuli, funcţionari consulari, împreună cu echipamentele necesare, în comunităţile care au nevoie de prestarea de servicii consulare. De asemenea, voi discuta şi voi asculta cu atenţie opiniile colegilor mei din Italia cu privire la problemele cu care se confruntă cetăţenii români, atunci când doresc să obţină servicii consulare, precum şi problemele cu care se confruntă oficiile consulare atunci când trebuie să fie mai eficiente în acordarea de servicii consulare pentru cetăţenii români.

Nu în ultimul rând, am participat astăzi, deja, la o ceremonie deosebită, o ceremonie de decorare a unor înalte personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române, dar şi Bisericii Adventiste din Italia, care au sprijinit, în timpul pandemiei, cetăţeni români aflaţi în dificultate, care nu aveau mijloace de trai sau unde să locuiască - un exemplu extraordinar de solidaritate şi de umanitate, într-o perioadă extrem de dificilă, într-o perioadă de criză în care orice astfel de gest, orice astfel de semn trebuie să fie nu doar recunoscut, dar şi făcut cunoscut cât mai mult pentru a-i inspira şi pe alţii.

Atât Prea Sfințitul Siluan, cât şi Prea Sfințitul Atanasie de Bogdania şi părintele Benone Lupu sunt personalităţi remarcabile din acest punct de vedere, prin activitatea pe care o desfăşoară la nivelul comunităţilor româneşti, dar şi prin aceste exemple de solidaritate şi de umanitate, care, cu siguranţă, îi vor inspira şi pe alţii. De aceea, sunt foarte bucuros că am putut să particip astăzi la înmânarea acestor decoraţii, pe care preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, le-a conferit acestor oameni deosebiţi.