Europa solicită eforturi pentru independenţa sistemului judiciar

Comisia Europeană a publicat raportul privind stadiul reformelor în justiţia din România în cadrul aşa-numitului Mecanism de Cooperare şi Verificare.

Raportul trece în revistă progresele şi deficienţele din sistem şi face mai multe recomandări autorităţilor, transmite corespondentul Radio România Cerasela Rădulescu.

Comisia Europeană susţine că autorităţile trebuie să garanteze independenţa sistemului judiciar, asigurându-se că în Codul de Conduită al Parlamentarilor sunt incluse dispoziţii clare privind respectarea sistemului judiciar.

De asemenea, România trebuie să profite de ocazia creată de posibila revizuire a Constituţiei pentru monitorizarea dispoziţiilor existente privind separarea puterilor în stat şi în acelaşi timp să informeze presa şi publicul privind rolul şi statutul sistemului judiciar privind cazurile în desfăşurare.

În ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, Comisia recomandă între altele să asigure publicarea completă şi în timp util pe internet a tuturor hotărârilor şi motivaţiilor judecătoreşti.

Alte recomandări mai sunt făcute la capitolele integritate, unde se cere României să colaboreze prin guvernul său cu Agenţia Naţională pentru Integritate pentru elaborarea şi propunerea unor acte legislative de îmbunătăţire a actualului cadru de integritate.

România trebuie să se asigure că legislaţia împotriva corupţiei se aplică în mod egal tuturor.

Raport "mai bun decât anul trecut"

Guvernanţii susţin că raportul de justiţie arată mai bine anul acesta decât anul trecut.

Sunt însă contrazişi de reprezentanţii opoziţiei.

Potrivit reporterul RRA Iulia Gherman, ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că Raportul MCV este mai bun decât cel de anul trecut.

Cazanciuc subiliniază că documentul conţine şi 18 recomandări, formulate de Comisia Europeană, cu accent pe independenţa şi reforma justiţiei, integritate şi combaterea corupţiei.

"Comisia constată că sistemul judiciar a menţinut un puternic trend pozitiv. Un element important al acestui raport este revenirea la structura anterioară de evaluare, bazată pe cele patru benchmark-uri, fiind eliminate recomandările politice referitoare la statul de drept", spune Robert Cazanciuc.

Despre îngrijorările menţionate concrect în raport, ministrul justiţiei afirmă că important este ca acestea să nu afecteze percepţia asupra rezultatelor pozitive pe care le-a obţinut societatea românească.

Mesaj "distorsionat de putere"

De cealaltă parte, fostul ministru al justiţiei, prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, susţine că reprezentanţii puterii încearcă să distorsioneze mesajul negativ transmis de Comisia Europeană prin Raportul MCV pe Justiţie.

"Ce spune raportul? Cel mai important lucru: statul de drept a fost expus, independenţa justiţiei este expusă în continuare loviturilor politice.

"Partea negativă din raport ţine explicit de Uniunea Social Liberală", spune Cătălin Predoiu.

El mai afirma că aspectele pozitive semnalate în raport îi vizează pe magistraţi, iar cele care ţin de executiv s-au putut obţine pe baza măsurilor luate de guvernele PDL, măsuri, care - apreciază prim-vicepreşedintele democrat-liberalilor - au întărit instituţiile statului în faţa acţiunilor politicului.

Raportul Comisiei Europene "a remarcat performanţele DNA"

Şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, afirmă că raportul Comisiei Europene a remarcat performanţele instituţiei pe care o conduce în domeniul luptei anticorupţie în circumstanţe dificile.

Ea apreciază de asemenea că evaluarea experţilor europeni reprezintă şi un semnal de alarmă cu privire la intrarea în vigoare a codurilor penal şi de procedură penală, fără remedierea unor neconcordanţe.

În opinia şefului DNA, cea mai improtantă piedică din activitate o constituie administrarea interceptărilor convorbirilor telefonice şi cere Ministerului Justiţiei o soluţie, despre care i-a vorbit într-un interviu reporterului nostru Mădălina Verman.

Laura Codruţa Kovesi: Legislaţia privind interceptarea coumnicaţiilor trebuie să fie extrem de clară şi previzibilă, pentru că nu putem să avem interpretări diferite pe aceste dispoziţii, fiind vorba de drepturi fundamentale ale cetăţenilor şi fiind vorba de viaţa privată. Este foarte important ca legislaţia să fie aplicată în mod unitar fără artificii procedurale şi fără a lăsa loc unor interperetări diferite care pot afecta viaţa privată a cetăţenilor.

Reporter: Care sunt factorii care vă afectează cel mai mult activitatea?

Laura Codruţa Kovesi: Există mai multe dispoziţii a căror modificare noi am cerut-o în mod constant, referitoare la modul în care se administrează probatoriul. Noi am identificat soluţiile şi le-am şi propus Ministerului Justiţiei, în primul rând, în ceea ce priveşte intrarea în vigoare a noilor coduri. Un element extrem de important este ca Ministerul Justiţiei să promoveze ordonanţa de urgenţă care propune modificarea unor dispoziţii care vor împiedica sau care vor îngreuna extrem de mult investigaţiile penale, în special investigaţiile în domeniul corupţiei. Un alt aspect vizează confiscarea extinsă, reccomandarea fiind includerea unor măsuri de accelerare a procedurilor judiciare şi de utillizare a noilor posibilităţi. Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a identificat o soluţie de suplimentare a numărului de poliţişti care lucrează în DNA şi care să aibă, ca principală atribuţie, efectuarea de investigaţii financiare, în vederea identificării bunurilor care pot fi indisponibilizate sau bunurilor faţă de care se pot aplica măsuri asiguratorii.

Olanda leagă aderarea României la Schengen de rapoartele MCV

Olanda corelează decizia de aderare a României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen de rapoartele MCV.

Ministerul olandez al Afacerilor Externe transmite, la solicitarea Radio România, că o eventuală discuţie despre aderarea la Schengen ar putea fi reluată cel mai devreme în luna iunie, la Consiliul European pentru Justiţie şi Afaceri Internere.

Olanda cere în continuare monitorizarea României şi a Bulgariei, în special în ceea ce priveşte funcţionarea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei.