”Eu cred că un coș pentru două zile de Paști este mai scump cu cel puțin 50-60% față de aceeași perioadă a anului trecut”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Emisiunea: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: La fel ca în întreaga Uniune Europeană, și în România prețurile la produsele alimentare continuă să crească, iar acum, în preajma sărbătorilor, cererea sporită de pe piață face ca bugetul nostru pentru masa de Paști să devină de multe ori insuficient. Unele calcule indică majorări de până la 30%, iar ouăle și lactatele par să fi ajuns la cele mai ridicate prețuri din ultima perioadă.
Cătălin Cîrnu: După recentele consultări cu reprezentanții sectorului agricol, industriei alimentare și lanțurilor de magazine, guvernul analizează acum și efectele implementării unor soluții de sprijin, dar și noi măsuri de susținere a fermierilor și industriei de profil. În ce condiții, cu ce șanse și cu ce perspective aflăm imediat, în 'Apelul matinal' de la Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară Sindalimenta. Bună dimineața.
Daniela Petrican: Bună dimineața.
Dragoș Frumosu: Sărut mâna, bună dimineața.
Cătălin Cîrnu: Ce soluții pot veni după toate aceste discuții?
Dragoș Frumosu: Mie îmi este greu să cred că vor veni soluțiile foarte repede. Că soluții așteptăm de mai bine de un an de zile, de atunci de când prețurile au început să crească, urmare a creșterii prețurilor la energie, gaze, combustibil, a războiului dintre Rusia și Ucraina, deci lucruri care au venit de la..., sau creșteri care au venit de la toți factorii ăștia de un an de zile și nu se întâmplă nimic spectaculos; în afară de plafonarea prețului la energie, care nu a avut un efect scontat, în sensul că pe undeva, sigur, s-a plafonat cam 85% dintre consum ca şi preț, dar acel 15% putea să reprezinte o creștere a facturii chiar de două sau de trei ori mai mare. Așa cum ați spus și dvs. prețurile cresc.
Este foarte adevărat că în toată Uniunea Europeană prețurile au crescut, urmare a acestor cauze, dar trebuie spus în mod obligatoriu că veniturile populațiilor din țările membre ale Uniunii Europene sunt mult mai mari în comparație cu veniturile noastre, timp în care prețul alimentelor este același, iar acum, pe ultima 100 de metri, sigur, înainte de sărbătorile de Paște nu se mai poate întâmpla nimic spectaculos cu prețul alimentelor. Poate în perioada următoare. Sigur, oamenii ăştia pregătesc campanii electorale, ei au alte rotative, ei au alte probleme în cap. Promisiunile astea, de cele mai multe ori, au rămas la stadiul de promisiuni, iar creșterile de prețuri, pentru că și dumneavoastră ați amintit, aș putea spune că sunt mult mai mari decât cele date de Institutul Național de Statistică. De ce spun lucrul ăsta? Pentru că prețul la ouă, spre exemplu, este mai mult decât dublu față de prețul unui ou la poarta fermei, deci prețul mediu al unui ou la poarta fermei este undeva la 60-65 de bani, ori în magazine găsim între 1,10 și 1,50 de lei. Prețul la alte produse, la fel, s-a dublat, la ulei, la unt, adică sunt prețuri care sunt încă o dată mai mari decât perioada, să spunem, dacă luăm aproximativ aceeași a anului trecut, ori influențele într-o masă de Paști, din punctul ăsta de vedere, sunt foarte mari. Eu cred că un coș pentru două zile de Paști este mai scump cu cel puțin 50-60% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Daniela Petrican: Și atunci la ce să ne așteptăm? Există riscul să se ajungă acum la cele mai ridicate prețuri la alimente din ultimii 30 de ani, așa cum s-a tot spus?
Dragoş Frumosu: Este foarte adevărat că prețurile sunt mari, este foarte adevărat că această creștere este una dintre cele mai mari din ultimii ani, dar tot la fel, eu v-aș spune că și veniturile românilor sunt cele mai scăzute raportate la un trai decent, pentru că discutăm despre 60% cel puțin, dacă nu chiar mai mult, spre 65-70% din populație care trăiește dintr-un venit net reprezentat de salariul minim pe economie sau 100-200 de lei, maximum 300 lei peste acest salariu minim, deci undeva între 2.000 și 2.200 lei net. Despre pensionari, ce să mai vorbim, că ei, majoritatea sunt undeva la 1200-1.300 lei pensia lunară. Deci, veniturile românilor sunt foarte scăzute și nu-și mai permit cumpărături, alimente și nu numai alimente. Gândiți-vă că am trecut de o iarnă, e adevărat că a ținut Dumnezeu cu noi și de data asta, pentru că a fost o iarnă mai blândă, dar costurile cu întreținerea și energia electrică pentru un apartament, indiferent că vorbim de două, de trei camere, au fost mult mai mari decât iarna trecută. Deci, venim după o perioadă care a golit buzunarele românilor, poate mulți rămânând chiar datori la întreținere sau la energie electrică. Venim după o perioadă când facturarea energiei nu s-a făcut luni de zile și când vor veni acum facturi buluc, cu valori foarte mari sau una după alta. Oamenii au veniturile scăzute, alimente vor cumpăra din ce în ce mai puțin sau se vor îndrepta - ăsta e riscul foarte mare din punctul meu de vedere - se vor îndrepta către tot felul de promoţii care, din punct de vedere calitativ, vor lăsa de dorit - şi, nu în ultimul rând, sunt mulţi care au nevoie și de medicamente, sunt mulți care au și copii - deci e vorba de școală, de transport la școală, de pacheţele pentru copii la școală, de cărţi, de caiete ș.a.m.d; sunt lucruri care se cheltuiesc normal într-o familie şi banii ăștia nu ajung.
Realizator: Dar nu este un paradox, pentru că vorbim de prețurile scăzute, mai ales în industria laptelui - ştim bine, fermierii s-au revoltat, prețul la grâu, la cereale este foarte scăzut - în schimb, la produsele aflate pe rafturile magazinelor saltul este unul semnificativ. Nu e un paradox? Cine câștigă de aici?
Dragoş Frumosu: Ba da. Este un paradox și aveți perfectă dreptate. În primul rând, foarte scurt, am să vă spun că ceea ce se întâmplă cu cerealele transportate din Ucraina este o tragedie pentru fermieri, pentru că primul efect a fost o lungă perioadă de timp blocarea portului Constanţa, după care România n-a mai fost ţară de tranzit și a fost țară în care cerealele, multe respinse de alte state către care trebuiau să se îndrepte, au fost vândute pe piața noastră. Sigur că foarte mulți care procesează și foarte mulți care se gândesc să facă ulterior o afacere au cumpărat aceste cereale care multe sunt modificate genetic ori consumul de cereale modificate sau de produse rezultate din cereale modificate genetic este interzis în Europa, deci iată multe efecte negative. Fermierii noștri n-au mai putut să-şi vândă cerealele achiziționate cu un preț mult mai mare în toamnă și sunt blocaţi, iar, pe de altă parte, vizavi de aceste prețuri, eu aș putea să vă spun că, cel puțin astăzi, consider că jocurile se fac între procesare și raft. Undeva, problema cred că este la comercianți. Vedeţi că, în urmă nu cu mult timp, Consiliul Concurenței a început să facă o anchetă vizavi de intenția de a crea sau de a constitui un cartel din punct de vedere al prețurilor pentru unele alimente, dar sunt stupefiat de declarația făcută de reprezentanții Consiliului Concurenței care ne spun că vom afla rezultatul peste un an sau doi. Deci până atunci ne ducem cu toţii, iertaţi-mă! Nişte instituţii ale statului care descoperă la niște mari rețele comerciale sau bănuiesc eventual un cartel vizavi de aceste creșteri uriaşe de prețuri și aflăm rezultatul după un an sau doi, este inexplicabil. Mai mult decât atât, astăzi, la rafturile sau pe rafturile supermarket-urilor găsim un procent de 70% alimente din import. Mai mult decât atât, sunt companii multinaționale, provenite majoritatea din țările din care provin și aceste lanțuri de magazine care, pe lângă faptul că dețin fabrici de produse cu producţie alimentară în România și producem același tip de produse ca cele pe care le importă magazinul comercial din țara din care provine procesatorul, pe raft nu poți să ai nici măcar prețuri egale. Deci, la noi sunt situații în care prețurile produselor românești sunt mai mari decât cele de import.
Daniela Petrican: Dar apropo de acest lucru, se pot găsi, credeți, și căi mai directe de distribuție a produselor alimentare, cumva direct de la producător la consumator?
Dragoş Frumosu: Da, numai că este o analiză pe care reprezentanții, mai ales ai micilor producători, o fac de foarte multă vreme. Neavând însă o putere financiară, n-au reușit până acum şi tot în același timp nu a existat, în acești 30, n-aş spune 30, hai să spunem 20 de ani, nu a existat niciun fel de interes al statului vis-a-vis de acordarea unor forme de sprijin acestor producători, care să conducă, în final, la crearea, constituirea unui lanț de magazine al producătorului, astfel încât asociațiile de producători... deci, discutăm de acele cooperative, pentru că ne-am ferit de termenul ăsta, cooperative sunt, se numesc peste tot
Cătălin Cîrnu: Da, au dat rezultate, noi ne ferim...
Dragoş Frumosu: Au dar rezultate, exact, numai noi... Pe de o parte, a fost lipsa de curaj și a faptului că mulți au fost păcăliți de-a lungul timpului de indivizi din ăștia care au luat terenurile, nu le-au dat nimic oamenilor, n-au câștigat nimic și oamenii nu mai vor să se asocieze. Atunci, în mod normal, trebuiau găsit niște soluții, forme de sprijin date prin cooperativă, astfel încât să-i atragi pe oameni și ei să devină acționari ai cooperativei și dezvoltat la nivelul fiecărui județ o astfel de cooperativă, care să conducă la magazine în care să fie vândute produsele lor.
Cătălin Cîrnu: Da, soluţii sunt, dar deocamdată nu sunt puse în practică. Mulțumim pentru discuție.
Dragoş Frumosu: Şi eu vă mulţumesc!
Cătălin Cîrnu: Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară "Sindalimenta". Vom aștepta și noi să aflăm ce se întâmplă cu acea zi, Black Friday în industria laptelui, dacă lucrurile până la urmă vor reveni la normal sau tot așa, fermierii nu se vor bucura de preţuri pe măsură.