Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Emisiune specială RRA dedicată preluarii Preşedinţiei Consiliului UE

Postul public de radio, într-o transmisiune preluată de toate staţiile Societăţii Române de Radiodifuziune, vă introduce în atmosfera ceremoniei de la Ateneul Român.

Emisiune specială RRA dedicată preluarii Preşedinţiei Consiliului UE

10 Ianuarie 2019, 21:10

Postul public de radio, într-o transmisiune preluată de toate staţiile Societăţii Române de Radiodifuziune, vă introduce de la această oră în atmosfera ceremoniile de la Ateneul Român, de unde vom transmite în direct ceremonia oficială de lansare a preşedinţiei României la Consiliul UE. Este, practic, debutul celui poate mai celui mai semnificativ semestru pentru diplomaţia şi politica României moderne, când, chiar dacă pentru un mandat exercitat cu deplină neutralitate şi imparţialitate, vom putea să ne aducem contribuţia personală asupra afacerilor europene. Pe durata următoarelor şase luni, România va conduce reuniunile la toate nivelurile Consiliului şi va asigura continuitatea lucrărilor UE în cadrul Consiliului. Priorităţile preşedinţiei române sunt patru la număr: Europa convergenţei, Europa mai sigură, Europa ca actor global puternic şi Europa valorilor comune. Ele se circumscriu următorului motto: coeziunea o valoare comună europeană. Ceremonia din această seară are două părţi, am putea să spunem că prima este cea a ideilor, cea de a doua, a valorilor. Vom asculta, mai întâi, o serie de discursuri ale principalilor oficiali români şi comunitari, iar pentru partea a doua, Orchestra UE, formată din muzicieni din toate cele 28 de state membre, va susţine un concert, vom vedea, cu o puternică încărcătură simbolică. Împreună cu mine în studio este şi colega Anca Ioana Andriescu, de la Radio România Muzical. Bună seara.
Anca Ioana Andriescu: Bună seara. Este adevărat, o încărcatură simbolică pentru că, în mod firesc, va răsuna în cadrul acestui program celebra Odă a Bucuriei, partea a IV-a, ultima a Simfoniei a 9-a de Beethoven, cea care din 1972 a devenit Imnul UE, iar înainte, tot ca o valoare simbolică, echivalentul să spunem, al iei, ca imagine a României peste hotare este Rapsodia I, de George Enescu. Aşadar, o pagină muzicală românească şi o altă europeană, şi nu numai europeană, lucrări foarte cunoscute unui public foarte larg, cântate de o orchestră ce s-a adunat pentru prima dată marţi, la Bucureşti.
Pavel Ionescu: Vom mai vorbi despre această orchestră şi despre partea deosebită pe care o aduce ea în peisajul concertistic. Să mergem, deci, la Atenenul Român, unde Carmen Gavrilă este în foaier, unde ceremoniile au început chiar de mai devreme. Carmen, bună seara.
Carmen Gavrilă: Bună seara. Da, noi am fost privilegiaţi aici. Am asistat la concertul pe care ni l-a oferit Corul Naţional Madrigal şi Corul de Copii Cantus Mundi, chiar aici, în holul Ateneului. Ne clătim ochii cu imagini din România. De ce? Pentru că aici, în holul Ateneului, sunt amplasate două ecrane mari, pe care rulează imagini despre România şi un documentar care prezintă membrii Orchestrei Uniunii Europene. Trebuie spus că deja cam toţi invitaţii au sosit. Holul este încă plin de presă, care aşteaptă să prindă ultimele imagini cu ultimii oficiali care sosesc. Ceremonia va începe în câteva minute, la ora 20:00. Moderatorul evenimentului este actriţa Manuela Hărăbor, care va intra pe scenă cu doi copii, care vor cânta imnul României. După intonarea Imnului României, urmează discursurile, scurte discursuri susţinute de preşedintele Klaus Iohannis, de premierul Viorica Dăncilă, de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, dar şi de oaspeţii străini de rang înalt care au sosit astăzi la Bucureşti, Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului European, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European şi Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene. Apoi urmează concertul inaugural dedicat preluării preşedinţiei rotative. După cum aţi spus şi voi, da, vom avea parte de Rapsodia Română, de George Enescu, şi de Oda bucuriei din simfonia a IX-a de Beethoven.
Realizator: Carmen, ai acoperit în ultima perioadă, în calitatea ta de corespondent diplomatic, în minuţiozitate, aceste pregătiri pentru preluarea preşedinţiei. Practic, suntem acum la momentul, poate, cel mai festiv, dar lucrurile de-abia de aici, greul de-abia de aici începe.
Carmen Gavrilă: Da, în spatele acestui moment festiv sunt deja câteva, s-a derulat deja un an de muncă şi cu o intensitate crescută în ultimele luni. Vorbeam cu experţi, recent, care lucrează în Ministerul de Externe, unde acolo cade greutatea la capitolul coordonare în ce priveşte activităţile preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, care îmi spuneau că au fost adunate la un loc toate datele, dosare. Avem o multitudine de dosare, peste 200 şi ceva de dosare în lucru, dosare legislative şi dosare non legislative, asta dincolo de, bun, temele, cele patru mari teme pe care le-ai enumerat şi tu. Este vorba de dosare pe care le preluăm de la preşedinţia austriacă. Noi sperăm să încheiem o bună parte dintre ele şi problema este că avem foarte puţin timp de fapt, pentru că dacă alte preşedinţii au la dispoziţie şase luni...
Pavel Ionescu: Întregul mandat.
Carmen Gavrilă: ... exact, întregul mandat, noi avem la dispoziţie doar cam trei luni, trei luni şi puţin până în aprilie.
Pavel Ionescu: Din cauza alegerilor europarlamentare.
Carmen Gavrilă: Exact, pentru că vom avea în mai alegeri europarlamentare, iar înainte de exact momentul alegerilor, evident, tot Parlamentul European va pleca în toată Europa pentru campania electorală şi asta înseamnă, de ce este important acest lucru, Consiliul este co-legislator cu Parlamentul European şi atunci trebuie să profităm de cât mai avem parlamentari europeni.
Realizator: Carmen Gavrilă, mulţumesc! Rămânem în Ateneul Român şi facem pasul în interiorul sălii principale, unde este colegul Andrei Şerban. Ce se întâmplă acolo, Andrei? Bună seara!
Andrei Şerban: Bună seara! Sala Ateneului este aproape plină. Invitaţii au sosit. Am văzut printre aceştia pe foştii premieri: Sorin Grindeanu, Victor Ponta sau Petre Roman. Aici se află şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care, aşa cum aţi spus şi voi, va susţine un discurs şi colegul de la Camera Deputaţilor, vicepreşedintele Florin Iordache, înalţi prelaţi, reprezentanţi ai cultelor religioase din România. Este şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. De asemenea, Leonard Orban, consilier prezidenţial. Au început să sosească şi miniştrii. Am văzut-o pe doamna Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei; Petre Daea, ministrul agriculturii. Încă nu au venit domnul preşedinte Klaus Iohannis şi premierul, doamna Viorica Dăncilă. Îl văd şi pe fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu.

Pavel Ionescu: Andrei, cum vezi tu, ca reporter, Sala Ateneului Român într-o astfel de festivitate? Ştim că e vorba de, poate, cel mai emblematic edificiu al Bucureştiului. Frescele de acolo creează o impresie teribilă asupra celor care o privesc.
Andrei Şerban: Este un loc simbol al unităţii României, al culturii şi educaţiei. Este un simbol al promovării valorilor româneşti în spaţiul intelectual şi cultural şi educaţional european şi nu numai. Din aceste motive, cred eu, a fost ales acest loc, unde se strâng şi reprezentanţii corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, pentru a da această notă de solemnitate şi această patină de respect pentru tot ceea ce înseamnă valoare românească în spectrul european.

Pavel Ionescu: Da, să mai spunem despre Ateneul Român că a fost inagurat acum 130 de ani şi a fost de atunci chiar simbol al capitalei, a supravieţuit bombardamentelor din Al Doilea Război Mondial, edificiul este inspirat din vechile temple greceşti, iar coloana frontispiciului susţine un fronton triunghiular. Sala Principală este decorată cu frescele de care vorbeam cu Andrei, pictate de profesorul Costin Petrescu. Andrei, cam câţi oameni sunt în Sala Principală a Ateneului în momentul de faţă, estimativ?
Andrei Şerban: Sala este plină, doar locurile pe care se vor aşeza personalităţile cele mai importante ale statului român sunt goale, da şi ele vor fi sigur ocupate de aceştia.
Pavel Ionescu: Îmi face semn colega Ioana Andriescu, sunt 600. 600 sau mai multe locuri?
Ioana Andriescu: 60 de locuri are Ateneul Român, fireşte, însă noi ne-am obişnuit la evenimente muzicale să fie mai încăpător, pentru că se acoperă absolut totul, inclusiv scările, dar locurile pe scaune ajung la 600.
Pavel Ionescu: Andrei, au venit şi oficialii europeni, este pe cale să înceapă ceremonia?
Andrei Şerban: Nu, nu este pe cale să înceapă. Deocamdată nici oficialii europeni, ci preşedintele Parlamentului European, nici preşedintele Consiliului European, nici şeful Comisiei Europene încă nu au venit. Îi aşteptăm, din moment în moment trebuie să apară. Mă uit la ceas, este opt, opt fix.
Pavel Ionescu: 20 chiar şi un minut. În câteva secunde.
Andrei Şerban: Da.
Pavel Ionescu: Vom rămâne alături de colegii noştri din Ateneul Român. Mergem înapoi la Carmen Gavrilă, în foaier. Carmen, din nou, bună seara iarăşi!
Carmen Gavrilă: Da. Bună seara! Chiar acum trec pe lângă mine.
Pavel Ionescu: Tranzit de importanţi oficiali pe langă tine.
Carmen Gavrilă: Pavel, da. Chiar acum trec pe lângă mine preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, premierul Viorica Dăncilă şi sunt eu mică, dar l-am văzut şi pe preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, evident, cu foarte, foarte multe camere şi foartă multă lume în jurul lor.
Pavel Ionescu: Da, evenimentul trebuia să fi început, practic, de un minut şi jumătate. Se pare că decalarea este destul de importantă. Carmen, cum e atmosfera, e un eveniment monden sau e un eveniment politic, mai degrabă?
Carmen Gavrilă: Cred că şi una şi alta. De ce? Pentru că am văzut inclusiv actori, artişti, aici, dar şi diplomaţi foarte mulţi. Chiar acum, la câţiva paşi de mine, stă cu cineva de vorbă ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici. Feţe zâmbitoare, acum avem parte de o ceremonie, munca cea grea s-a întâmplat până la acest moment şi va fi reluată mâine.

Semne de stabilizare a terenului la Slănic Prahova
România 05 Mai 2024, 15:50

Semne de stabilizare a terenului la Slănic Prahova

Prefectul județului spune că tasarea prezintă urme de stabilizare.

Semne de stabilizare a terenului la Slănic Prahova
Cod galben de ploi în mai multe județe din ţară
România 05 Mai 2024, 15:48

Cod galben de ploi în mai multe județe din ţară

În unele zone va cădea grindină.

Cod galben de ploi în mai multe județe din ţară
Dorințele de Paște ale copiilor
România 05 Mai 2024, 13:24

Dorințele de Paște ale copiilor

Însă copiii nu au nevoie doar de lucruri materiale.

Dorințele de Paște ale copiilor
Sărbătoarea Paştelui modifică programul serviciilor medicale
România 05 Mai 2024, 13:15

Sărbătoarea Paştelui modifică programul serviciilor medicale

Cei care întâmpină probleme de sănătate vor putea apela doar la ambulanţă şi la camerele de gardă din marile spitale.

Sărbătoarea Paştelui modifică programul serviciilor medicale
MAI: Niciun incident major în noaptea de Înviere
România 05 Mai 2024, 13:12

MAI: Niciun incident major în noaptea de Înviere

Ministerul Afacerilor Interne a vegheat la respectarea ordinii și siguranței publice în proximitatea lăcașelor de cult.

MAI: Niciun incident major în noaptea de Înviere
Iași: Expoziţia "Maria a României, regină şi artistă"
România 05 Mai 2024, 11:36

Iași: Expoziţia "Maria a României, regină şi artistă"

Muzeul Municipal "Regina Maria" din Iaşi organizează expoziţia "Maria a României, regină şi artistă".

Iași: Expoziţia "Maria a României, regină şi artistă"
Creștinii ortodocşi, greco-catolici și neo-protestanți sunt în prima zi de Paști
România 05 Mai 2024, 10:00

Creștinii ortodocşi, greco-catolici și neo-protestanți sunt în prima zi de Paști

Cea mai mare sărbătoare a creștinismului.

Creștinii ortodocşi, greco-catolici și neo-protestanți sunt în prima zi de Paști
Slănic Prahova: Lucrările de umplere cu pietriş a gropii, finalizate
România 05 Mai 2024, 09:05

Slănic Prahova: Lucrările de umplere cu pietriş a gropii, finalizate

Situația de la Slănic Prahova este monitorizată în permanență.

Slănic Prahova: Lucrările de umplere cu pietriş a gropii, finalizate