Elena Mateescu, director general ANM: Continuă precipitațiile și pe parcursul zilei de marți

Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

România este acoperită de precipitații abundente, iar în jumătatea de est a țării, înnorările și ploile persistă și marți, când se mai pot acumula local 10-15 litri pe metru pătrat, iar pe spații restrânse, chiar peste 20 de litri pe metru pătrat. Conformă datelor ANM, temperaturile se vor menține sub cele obișnuite pentru această perioadă.

Vremea nu se schimbă nici în București, unde marți mai sunt anunțate ploi și vremea rămâne destul de rece, cu o maximă în jur de 18 grade Celsius. Dar detaliile vin de la un specialist. Invitată la "Apel matinal" este Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie. Bună dimineața!

Bună dimineața!

La nivel național, înainte de toate, care mai este situația la această oră și cât vor mai continua să cadă precipitațiile?

Am avut, într-adevăr, din 22 mai, un interval în care precipitațiile au fost însemnate cantitativ și mai ales în ultimele 48 de ore, când ne-am aflat sub incidența unui cod portocaliu, extins, practic, în ultimele 24 de ore, pentru cele 13 județe din partea de sud-est și est a României, inclusiv municipiul București, cantități de apă care s-au apropiat și chiar au depășit media multianuală a unei luni mai în țara noastră: 66,5 litri pe metru pătrat. Iar în aria de reprezentativitate a codului portocaliu avem deja confirmate aceste cantități și chiar peste. Continuă precipitațiile, așa cum ați menționat și dumneavoastră, și pe parcursul zilei de marți, mai ales la nivel local, 15-20 de litri pe metru pătrat, punctiform, 25-30 litri pe metru pătrat, cu precădere tot în jumătate estică a țării, acolo unde va fi și mai rece, având în vedere regimul de temperaturi de 13-15 grade la nivelul maximelor, în timp ce în sud-vest sunt posibile valori de 23 de grade și nu în ultimul rând, și intensificări ale vântului în partea de sud-vest, vest, nord și est a teritoriului, cu viteze de 40-50 de km pe oră. În capitală marți, o maximă în jurul a 18 grade. De miercuri vom observa o restrângere a ariei precipitațiilor, dar și a cantităților, vor mai fi punctiform cantități de 15-25 litri pe metru pătrat, nu însă la cotele pe care le-am înregistrat în acest interval ca și arie de reprezentativitate. Iar treptat, mai ales de miercuri, chiar și joi, ne apropiem din nou de maxima unei zile de vară, 24-25 de grade, inclusiv în capitală, iată, joi și vineri, o maximă în jurul a 23-24 de grade.

Dar ce a cauzat această perioadă prelungită de ploi?

O masă de aer foarte rece în altitudine, coroborată și cu o activitate ciclonică în Mediterana, a determinat, sigur că da, scăderea regimului de temperaturi. De la masa de aer preexistentă foarte caldă, care, ne amintim, a adus primele valori de 30-31 de grade Celsius, iată, în acest interval, o prăbușire față de perioada în care ne aflăm, o ultimă decadă a unei luni mai în țara noastră, valori chiar cu mai mult de 10 grade față de ceea ce ar trebui să înregistrăm. Și practic, până luni, intervalul 1-25, practic, mai, înregistrează o abatere termică negativă de minus 2,6 grade Celsius, o temperatură medie a intervalului de 12,3, fiind până în data de 25, a treia lună mai cea mai rece, după mai 1991 și 1980, cu abatere de minus 2,8 grade. Cu siguranță, până la finalul lunii, având în vedere că încă vom mai înregistra temperaturi ușor sub norme și abia spre final, în ultimele două zile, să ne apropiem de normal, mai ales în partea de sud și sud-vest. Este posibil ca luna mai din acest an să fie una dintre cele mai reci luni de când se fac măsurători meteorologice în țara noastră. Iată, la acest moment în top trei, iar din punct de vedere al cantității de precipitații cumulate, 93,3 litri pe metru pătrat, față de o medie climatologică de 66,5 litri pe metru pătrat.

Sunt riscuri însă privind posibile inundații, revărsări, nu știu, apariția grindinei din nou, sau a furtunilor?

La acest moment, în contextul în care potențialul de instabilitate este unul mai redus, pe fondul regimului de temperatură mai scăzut, fenomenele de instabilitate convective, datorită, să zicem, unui sistem... coroborat şi cu o cantitate mai mare de căldură în sistem, nu se întrevăd din nou situații, cel puțin în următoarele zile, în care să vorbim din nou de grindină. Mai degrabă, sisteme frontale bogate în precipitații.

Putem să vedem și partea plină a paharului, cantitățile de apă căzute, până acum, au suplinit lipsa rezervelor de apă din sol, cauzate anterior de seceta prelungită?

Putem să confirmăm că, la acest moment, cantitățile de precipitații au refăcut, în bună parte din țară, rezerva de apă din sol, mai ales pe profilul 0-20 cm, însă în profilul 0-100 cm, având în vedere deficitul mare acumulat anterior, de la începutul anului agricol, 1 septembrie 2024 și până la data de 30 aprilie 2025, putem afirma că mai este nevoie să înregistrăm precipitații, pentru că acestea au fost în special acum în jumătatea estică. Din păcate, în partea de sud-vest și chiar în centrul țării, chiar și în zona Dobrogei, precipitațiile nu au compensat nevoia de apă. Așadar, în următoarea perioadă, cu siguranță, dacă vom avea și în aceste zone, putem aprecia că luna mai, prin excepție, a refăcut nevoia de apă pentru culturile însămânțate în toamna 2024.

Dar ce urmează? Care sunt previziunile pentru această vară?

Previziunile pentru vară, la acest moment, au fost actualizate estimările meteorologice pentru intervalul 26 mai-23 iunie, dispunem de date doar pentru prima lună de vară. După acest episod mai rece și foarte ploios, iată că debutul lunii iunie, mai ales după data de 3, va aduce din nou valori de 30-31 grade Celsius, cu o vreme frumoasă în majoritatea regiunilor țării, având în vedere că estimarea pentru săptămâna 2-9 iunie indică temperaturi medii mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în aproape toată țara, dar mai ales în extremitatea de sud-vest, acolo unde abaterile față de mediile acestei săptămâni depășesc 2,5-3 grade Celsius și o săptămână deficitară în precipitații în toată țara și practic până la finalul primei luni din vara 2025, o probabilitate de a avea temperaturi ușor peste medie și perioade în care să avem precipitații apropiate de normal pentru o săptămână de lună iunie 15-20 de litri pe metru pătrat, dar și perioade în care acestea să fie în general insuficiente sau chiar absente.

Așteptăm să se încălzească și apa Mării Negre, nu de alta, dar începe sezonul la 1 iunie. Important este să plouă, să plouă cât mai așezat, fără grindină, dar avem o curiozitate, din punctul dumneavoastră de vedere al unui specialist, credeți că rachetele anti-grindină își fac treaba, sunt utile? Pentru că au fost atâtea și atâtea discuții și tocmai de aceea vrem să aflăm mai multe păreri.

Cu siguranță este nevoie de foarte multe cercetări în ceea ce privește corelarea intervențiilor pentru combaterea producerii grindinei, și ceea ce înseamnă precipitațiile înregistrate și, sigur că da, Administrația Națională de Meteorologie respectă protocolul de colaborare cu Autoritatea pentru Combaterea Grindinei și Stimularea Precipitațiilor aflate în coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, sigur că da, în urma intervențiilor s-au putut observa efectul benefic, dar, așa cum recomandă și Organizația Meteorologică Mondială, aplicabilitatea acestui sistem, sigur că da, implică și cercetări de lungă durată pentru a vedea efectele în timp. Pe termen scurt, am observat că ele sunt benefice, cel puțin în combaterea căderilor de grindină, având în vedere nevoia de protecție pentru culturile aflate în vegetație.

Mulțumim pentru toate aceste precizări! Invitata "Apelului matinal" a fost Elena Mateescu, director general al Administrației Naționale de Meteorologie./editor Florin Lepadatu/