Educaţia financiar-bancară a românilor, "necesară"
Potrivit unui studiu, românii au un grad scăzut de cunoaştere a produselor bancare. În perioada decembrie 2011-iulie 2012 se lansează un program de educaţie bancară organizat de Asociaţia Română a Băncilor.
Articol de Ionuţ Dragu, 12 Decembrie 2011, 13:49
Asociaţia Română a Băncilor lansează un program de educaţie financiar-bancară care se va derula în perioada decembrie 2011 - iulie 2012 pentru a îmbunătăţii gradul de cunoaştere al românilor faţă de produsele bancare.
Un cetăţean ar trebui să ştie câteva informaţii minime legate de activităţile derulate cu banca, spune în cadrul unui interviu la Radio România Actualităţi, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea.
Astfel, acesta trebuie să cunoască exact ce doreşte când apelează la serviciile băncilor.
Dacă va contracta un împrumut pentru a achiziţiona o maşină, un apartament sau un credit de nevoi personale.
Audio: Emisiunea "Interviul Serii", invitat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea. Realizator, Eugen Coroianu.
Cetăţeanul trebuie să aibă un minim de cunoştinţe care apar în contractul de credit şi care, de multe ori fără a fi vina clientului, acesta nu le ştie, spune preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor.
Ofiţerii de cont pot oferi toate informaţiile necesare precum şi explicarea termenilor pe care clientul nu îi înţelege.
Radu Graţian Gheţea spune că există câţiva termeni foarte importanţi, dobânda şi valoarea acesteia.
De multe ori nu este menţionată valoarea fixă a acesteia ci o dobândă variabilă şi atunci se referă la un indice al pieţei care poate sa fie ROBOR, dacă este vorba de piaţa de lei şi EURIBOR pentru piaţa de euro.
Primul pas în relaţia cu banca este constituirea unui cont curent.
Contul curent este acel cont în care clientul poate să-şi depună economiile sau salariul.
Potrivit preşedintelui Asociaţiei Române a Băncilor, contul curent este cel prin care îşi poate efectua plăţi pentru facturi, electricitate, telefon.
Contul curent poate fi ataşat şi unui card, cu care se pot scoate bani de la bancomate.
Radu Graţian Gheţea reaminteşte că nu se poate avea o relaţie cu o bancă fără a avea un cont curent la acea bancă, conform legislaţiei, este obligatoriu.
Îmbunătăţirea relaţiilor dintre bănci şi clienţi
Directorului Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, a recomandat băncilor să înţeleagă că principala lor activitate trebuie să fie îndreptată către clienţi.
Acest fapt ar trebui să le determine să relaxeze condiţiile de restructurare a creditelor pentru aceia care au probleme, dar reuşesc să achite măcar parţial ratele.
Mai mult, Nicolae Cinteză a adăugat că "la creditele deja existente, deja cu probleme, se adaugă noi credite. Ponderea creditelor afectate de restanţă în total credite este de 24%. Neperformanţa va fi destul de ridicată în prima parte a anului viitor".
Directorul BNR a precizat că ceea ce au făcut unele bănci, care "au sugrumat clienţii" nu este o opţiune viabilă pentru domeniul bancar.
În schimb, unele bănci "au înţeles că este mai bine să recuperezi ceva decât să iei în portofoliu clădiri şi terenuri pe care să nu poţi să le vinzi", a mai spus Nicolae Cinteză, la seminarul EU-COFILE, organizat de BNR, ARB şi Alpha Bank la Sinaia.
De asemenea, Nicolae Cinteză a dat de înţeles că va încuraja băncile care vor accepta buna voinţa clienţilor care, deşi nu mai pot să îşi mai achite creditele vin de bună voie să returneze măcar jumătate din banii împrumutaţi.
Banca Naţională a României a pregătit măsuri speciale de descurajare a creditării în valută, încă din luna septembrie a acestui an.
Potrivit proiectului de regulament al Băncii Naţionale a Românie, aplicabil şi sucursalelor băncilor străine, creditele de consum urmează să aibă o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată.
Tot în acest proiect se mai precizează că la finanţările imobiliare în euro avansul va fi de cel puţin 30%.
BNR îşi propune astfel limitarea perioadei de returnare la creditele de consum la cel mult cinci ani, faţă de 20 de ani perioada maximă practicată în prezent pe piaţa bancară pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă.
Banca centrală mai doreşte prin acest proiect să delimiteze clar aria de definire a creditelor imobiliare, care vor cuprinde finanţările pentru care se constituie garanţie imobiliară şi sunt destinate exclusiv cumpărării unui imobil (casă/teren), construirii unui imobil, sau amenajării/extinderii unei locuinţe.
Regimul se aplică şi creditelor de refinanţare a împrumuturilor imobiliare.
Creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum.
