Educaţia antreprenorială, "necesară pentru tinerii români"

Sectorul micilor întreprinzători şi piaţa muncii din România sunt analizate detaliat luni la Comisia Naţională de Prognoză, care a comandat studii de specialitate pe baza cărora s-ar putea schiţa politicile din domeniu în următorii ani.

Eficienţa scăzută a IMM-urilor şi lipsa unei perfecţionări continue a angajaţilor sunt printre principalele puncte nevralgice semnalate.

Despre micii întreprinzători se vorbeşte, de obicei, în termenii contribuţiei pe care o au la Produsul Intern Brut şi de faptul că asigură cam două treimi din locurile de muncă.

Acestea sunt şi argumentele pentru elaborarea sau solicitarea unor măsuri de sprijinire a acestui sector în ultimii ani.

Specialiştii care au realizat studiul spun că rolul IMM-urilor este foarte important în economiile dinamice, cum ar fi Germania, de exemplu, şi mai puţin relevant în state cu economii cu o dinamică mai redusă, cum este şi România.

Pe de altă parte, dacă ai o societate în care climatul antreprenorial nu este valorizat, nu poţi da vina pe IMM-uri pentru că nu funcţionează economia, mai spun specialiştii.

Concluzia studiului este aceea că are sens să sprijini IMM-urile, dar trebuie să ţii cont de faptul că este vorba de un sector neomogen şi de faptul că trebuie insistat pe domeniile serviciilor şi al industriei capabile să asigure potenţial de creştere sustenabilă pe termen mediu, şi mai puţin pe comerţ care are o volatilitate importantă.

De asemenea, trebuie realizate analize de impact care să scoată în evidenţă rezultatele pe care programele de sprijin pentru IMM-uri le au în economie, ce au produs şi care au fost efectele.

Angajaţii români nu se perfecţionează în timp, iar firmele sunt prea puţin interesate ca ei să-şi îmbunătăţească astfel performanţele, este una dintre concluziile studiului asupra pieţei muncii din România.

În plus, mai sunt problemele cunoscute de multă vreme: dificultatea de a găsi personal calificat sau slaba pregătire a absolvenţilor.

O forţă de muncă slab pregătită influenţează negativ creşterea economică

Autorii studiului spun, privind perspectivele pieţei muncii, că procesul educaţiei trebuie început de la vârste foarte mici, că trebuie realizată o educaţie timpurie antreprenorială, că antreprenoriatul trebuie promovat ca variantă la ocuparea clasică.

Pe de altă parte, procesul educaţional trebuie abordat din perspectiva pregătirii acelor specialişti şi a acelor abilităţi cerute de piaţa muncii.

O altă recomandare este legată de luarea de măsuri care să limiteze migraţia forţei de muncă tinere şi bine pregătite.

Practic, aceste studii sunt realizate pentru a uşura activitatea de prognoză a Comisiei Naţionale de specialitate, pentru ca aceasta să poată, la rândul său, să ofere informaţii cât mai exacte şi cât mai apropiate de realitatea celorlalte instituţii ale statului.

Cu toate acestea, secretarul de stat în Ministerul Muncii, Georgeta Bratu, a anunţat că se află în pregătire o serie de acte normative care să contribuie la reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor, care în România este peste media europeană.

Este vorba de elaborarea, până la sfârşitul lunii octombrie, a unui act normativ care să contribuie la îmbunătăţirea instituţiei uceniciei la locul de muncă, dar şi a unei legi care să reglementeze internshipul, adică a posibilităţii oferite tinerilor de a lucra încă din timpul studiilor la companii din domeniu, în care vor să se angajeze, pentru a deprinde un minim de abilităţi şi experienţă necesare pentru angajarea ulterioară.

Asta ar presupune evident şi o serie de facilităţi oferite firmelor care ar accepta un astfel de program.