Echipa RO-CRES, popas la Fântâna Albă

Echipa RO-CRES (Romanian ClimateChange Research Expedition Siberia), prima expediţie românească de studiere a efectelor schimbărilor climatice asupra Marii Păduri Boreale a făcut primul popas în Ucraina, la Fântâna Albă, pentru a-i comemora pe românii care şi-au pierdut viaţa aici, în 1941, potrivit blogului de călătorie http://rocres.ccbjb.ro/jurnalul-expeditiei/.

Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc în 1 aprilie 1941, când peste 3.000 de români au fost uciși de grănicerii sovietici, întrucât voiau să treacă granița în România după anexarea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică.

„În amintirea lor, am lăsat un mic drapel tricolor şi am aprins câteva lumânări la rădăcina unui arbore din pădurea de la marginea localităţii. Am pornit mai apoi către Cernăuţi, trecând Prutul, pentru a ajunge în Podişul Podoliei. Pe geamul maşinii am văzut, preţ de cîteva clipe, un mic stol de drepnele negre, păsări asemănătoare rândunelelor, care au o propietate extraordinară Cel puțin asta spune Sandu (Alexandru Stermin) specialistului în ornitologie şi zoologie al expediţiei”, scrie jurnalistul Agerpres Sebastian Olaru, membru în echipa de expediţie însărcinat cu scrierea jurnalului de călătorie.

Echipa s-a îndreptat apoi către o zonă de stepă pentru care specialiştii expediţiei au făcut cel puţin două observaţii. Prima ar fi absenţa uliului şorecar şi a doua absenţa insectelor care, în mod normal, la un drum de o semenea anvergură, ţi se lipesc de parbrizul maşinii. În ambele cazuri, explicaţia este simplă: chimizarea excesivă a agriculturii.

Unul dintre membrii echipei a remarcat însă şi un aspect pozitiv, reprezentat de impresionatele perdele forestiere plantate de-a lungul şoselei, cu rol deosebit în protecţia mediului. De altfel, din arborii acestor perdele au şi fost recoltate primele două carote (probă cilindrică luată din corpul arborelui cu ajutorul unei sonde pentru a determina structura stratului străbătut n.r. ) în cadrul expediţiei, dintr-un stejar şi un pin. „Eu am remarcat maşinile vechi, de epocă aş putea spune, care circulă pe şoselele din Ucraina, mai ales mărcile GAZ şi Lada.

Apropos de şoselele de aici, dacă cineva spune că în România drumurile sunt proaste, să vină în Ucraina. Cam asta a fost prima zi a expediţiei, ce a acoperit peste 900 de kilometri, dintr-un total de circa 22.000”, mai scrie Sebastian Olaru.