Drogurile sunt primele care îi transformă pe tineri, pe adolescenți, în persoane vulnerabile, șantajabile, susține ministrul Justiției

Daniela Petrican: Organizarea registrului național al persoanelor care au comis infracțiuni în sfera traficului de droguri intră în linie dreaptă după ce proiectul a fost adoptat de Senat, cu 94 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere. Propunerea legislativă privind registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis astfel de infracțiuni, precum și pentru completarea Legii 76 pe 2008 privind organizarea și funcționarea sistemului național de date genetice judiciare va fi dezbătută și de Camera Deputaților, for decizional în acest caz.
Cătălin Cîrnu: Practic, proiectul este un instrument sănătos al statului român în sprijinul combaterii traficului de droguri. Afirmația îi aparține ministrului justiției, Alina Gorghiu, invitatul de astăzi al „Apelului matinal”. Bună dimineața!
Alina Gorghiu: Vă salut pe toți! Bună dimineața!
Daniela Petrican: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Statul va avea acum pârghiile necesare în lupta împotriva traficului de droguri, apropo de noul proiect de lege?
Alina Gorghiu: Avem nevoie nu doar de o pârghie, avem nevoie de o multitudine de pârghii pentru a putea diminua acest fenomen al traficului de droguri, care e o problemă transnațională. România este doar una din țările, din multele țări afectate de acest flagel, și am pornit în elaborarea acestui proiect de la un lucru pe care îl știm cu toții: traficul de droguri e strâns legat de consum. Ca să diminuezi acest consum și efectele nocive ale consumului, care să știți că se extinde extrem de agresiv pe segmentul de tineri, am ajuns la concluzia că trebuie să acționăm puternic pe linia combaterii traficului. Și, da, înființarea acestui registru național automatizat cu traficanții de droguri sau autori ai altor infracțiuni din sfera ilicitului de droguri reprezintă, în opinia mea și a colegilor mei parlamentari, o soluție optimă ca să asiguri, să te asiguri, de fapt, că împiedici recidiva acelor traficanți. Cum funcționează, practic, acest registru? În el se vor înscrie de către instituțiile statului român toate acele persoane care au comis infracțiuni legate de traficul de droguri și cei care au efectuat fără drept operațiuni cu substanțe psihoactive. Știți că mai avem un model, al registrului agresorilor sexuali. Pe acel model va funcționa și acesta. Vor fi obligați traficanții, cei care sunt înscriși în registru, să ofere singuri informații despre persoanele cu care intră în contact, locurile prin care merg, ce sume de bani au la dispoziție, din ce surse de venit se întrețin. Și de ce vă spun că este importantă această pârghie? Pentru că va combate și va descuraja recidiva. În prezent, în momentul acesta în care eu vorbesc cu dvs., din 962 de persoane care sunt în pușcărie și execută pedepse pentru comiterea unor infracțiuni legate de traficul de droguri, un număr de 826, adică un procent foarte mare - de 86% - sunt recidiviste sau cunoscută cu antecedente penale. Acest aspect ne arată nouă cât de ridicat este gradul acesta de repetabilitate pentru persoanele care fac infracțiuni de trafic de droguri. Ca atare, îi vom introduce în acest registru pe cei care au făcut trafic de droguri de risc și de mare risc, fie în țară, fie internațional, adică cei care au importat sau exportat droguri, îi vom introduce aici pe cei care își pun la dispoziție locuința pentru consum de droguri. O să introducem aici pe cei care eliberează droguri de mare risc pe reţetă, ştiind că acea rețetă este falsă, sau pe cei care administrează droguri de mare risc în afara condițiilor legale. Și, de asemenea, o să introducem și pe cei care, fără drept, efectuează operațiuni cu substanțe psihoactive și care pretind, de cele mai multe ori, că acestea ar fi autorizate. După ce introducem, trebuie să se prezinte periodic la poliție, o dată la maxim trei luni, și să ne dea informații despre: activitatea pe care o desfășoară, mijloacele de existență, cu cine locuiesc sau cu cine interacționează, informații legate de locurile pe care le frecventează, dacă părăsesc localitatea pentru o perioadă mai mare de timp, adică mai mare de şapte zile, ce mijloc de deplasare folosesc, dacă își schimbă domiciliul. Cam acestea sunt obligațiile pentru cei înscriși în registru. Va fi organizat de Ministerul de Interne și se va ține de unitățile de poliție, prin structurile specializate în acest domeniu, și cred eu că eu un lucru foarte bun. Îl vom vedea, sper eu, la anul operațional.
Daniela Petrican: Dar cine va avea acces la această bază de date?
Alina Gorghiu: Organele statului sunt cele care vor avea loc la aceste baze de date. Repet, vor fi ținute de Poliția Română, dar, dacă va fi necesar, se va oferi accesul tuturor instituțiilor specializate care trebuie să lucreze cu acest registru. Eu vă dau un exemplu: iese un traficant de droguri din pușcărie, și la cinci zile este festivalul Untold de la Cluj, și îl vedem acolo. Dacă l-ai găsit acolo și el este înregistrat un registru, gândindu-te la acest procent de 86% de recidiviști pe trafic de droguri, atunci, pe baza acestei legi, te duci și poți să-l întrebi, oriunde îl întâlnești, ce are la el, unde se duce, ce face. Și există o șansă destul de mare să îl prinzi înainte de a trafica drogurile la Untold. Deci instituțiile statului, Poliția Română vor avea acces la acest registru și, pe bază de solicitare, dacă va fi necesar, vom putea extinde această comunicare, repet, dar exclusiv către instituțiile statului care au atribuții în domeniu. Nu putem să dăm acces liber la acest registru populației, de exemplu.
Cătălin Cîrnu: Da, dar proiectul de lege ia în considerare și minorii care sunt folosiți de cele mai multe ori pentru traficul stupefiantelor sau chiar pentru consum?
Alina Gorghiu: Pentru consum, nu. Acest registru este pentru persoanele care comit infracțiunea de trafic de droguri. Consumatorii din România sunt mulți. Ați văzut că s-au tot vehiculat cifre de două-trei milioane. E mai puțin importantă cifra. Pentru consumatori avem acum o lege în dezbatere, care mie mi se pare foarte, foarte importantă și care, din păcate, a fost... vine cu întârziere în societatea românească. În orice societate democratică ai centre de detoxifiere și de recuperare a dependenților de droguri. Ei sunt priviți ca beneficiari ai unor servicii și ca persoane bolnave, în niciun caz ca infractori. Iar această lege, care e acum în dezbaterea parlamentului, prevede înființarea unor centre de recuperare și detoxifiere pentru acești dependenți de droguri în fiecare din cele opt regiuni de dezvoltare. Practic, va fi un centru în fiecare regiune și cred eu că este genul de serviciu care e necesar pentru populația din România. Gândiți-vă că avem studii de la specialiști care ne tot avertizează că vârsta la care unii tineri încep să consume droguri este tot mai fragedă - 10, 11, 12 ani. Pentru substanțe psihoactive a scăzut această vârstă extrem de tare și de la 13 - canabis și ecstasy. Sunt lucruri pe care va trebui să le analizăm, împreună, pentru că nu doar legislativul, nu doar Ministerul Justiției sau executivul vor putea să genereze soluții sănătoase. Dacă nu vom avea familiile, părinții lângă noi, societatea civilă, media, va fi foarte dificil să stăvilim acest fenomen, care, repet, e un pericol real nu doar în România, ci peste tot în lumea asta.
Daniela Petrican: Dar există susținere la nivelul tuturor forțelor politice parlamentare?
Cătălin Cîrnu: Pentru adoptarea proiectului, evident...
Alina Gorghiu: La acest moment vă mărturisesc cu bucurie că da. Cel puțin pe registrul traficanților, în Senat a fost o majoritate categorică. Au fost doar două voturi împotrivă și, așa cum menționați dumneavoastră, 95 de voturi pentru. Avem cameră decizională Camera Deputaților. Sper că în luna februarie, când va reîncepe sesiunea parlamentară, să putem să discutăm acest proiect astfel încât să-l votăm, să-l adoptăm, să putem aloca resurse la nivel de executiv să devină operațional. Și, da, sunt mai multe proiecte în curs, trebuie gândite bine, mai ales că tema a fost discutată în CSAT. E o temă aceasta a drogurilor, și a consumului, și a traficului, care ține de securitatea națională. Dar pe mine în special să știți că mă înspăimântă fenomenul în rândul tinerilor. Și menționez, cred că a treia oară în intervenția cu dumneavoastră, că avem o societate care se schimbă, amenințări pentru tineri care vor îmbrăca forme noi. Că sunt ele pe internet, că sunt fizice, că sunt pe stradă, mereu apare cineva care vede într-un grup de tineri o sursă de câștig ușor. Fie că-l atragi la păcănele, fie către situații în care să ajungă să fie traficați acei tineri, fie că ăi direcționezi către droguri sau către alte lucruri care îi fac manipulabili sau vulnerabili. Și, de aceea, sunt sigură că vă ascultă foarte mulți părinți, îi rog să fie atenți. Drogurile sunt primele care îi transformă pe tineri, pe adolescenți în persoane vulnerabile, șantajabile, aflate la dispoziția unor infractori care au o carieră profesională ajunsă sub semnul întrebării înainte de a începe acest trafic de droguri. Dar e o tristă realitate și a ascunde această realitate sub preș nu rezolvă problema.
Cătălin Cîrnu: Și nu întâmplător, la Radio România Actualități și nu numai, în toată corporația Radio România ne-am alăturat de ceva vreme campaniei antidrog. Mulțumiri și sper să ne auzim și după ce se va aproba proiectul de lege, după ce vor apărea rezultatele.
Alina Gorghiu: Sărbători cu bine, mulțumesc!
Cătălin Cîrnu: Sărbători frumoase să avem! Astăzi, la „Apel matinal”, am stat de vorbă cu Alina Gorghiu, ministru al justiției, după ce Senatul a aprobat proiectul privind organizarea registrului național al persoanelor care au comis infracțiuni în sfera traficului de droguri. Pe scurt, toți cei care au traficat astfel de substanțe vor fi vânați, cu ghilimelele de rigoare, de poliție și de celelalte forțe.