Drepturile salariale bugetare "primite până în 2016"

Deputaţii au adoptat, miercuri, proiectul de lege care stabileşte prelungirea termenului de plată a unor sume de bani pe care unii bugetari le-au câştigat în instanţă.

Astfel, bugetarii care au o decizie definitivă în instanţă până la 31 decembrie 2011 urmează să primească banii în mod eşalonat în următorii cinci ani.

Potrivit proiectului de lege, în 2012 bugetarii vor primi 5% din valoarea titlului executoriu, în 2013 - 10%, în 2014 şi 2015 câte 25%, iar în anul 2016 vor primi ultima parte a banilor, în valoare de 35%.

Acest proiect de lege modifică vechea ordonanţă de urgenţă a guvernului care prevedea ca bugetarii care aveau o decizie definitivă în instanţă până la 31 decembrie 2009 să primească banii în mod eşalonat, până în 2012.

Amânarea plăţilor către bugetari a fost deja criticată de reprezentanţi ai justiţiei, care spun că astfel s-ar încălca mai multe principii ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Decizia "încalcă legislaţia europeană"

Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că nu este pentru prima dacă când este emisă o ordonanţă care amână plata salariilor câştigate în instanţă.

Preşedintele CSM, Horaţius Dumbravă, arată într-o scrisoare adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, că această atitudine încalcă legislaţia europeană şi cere respingerea amânării plăţilor restante câştigate.

"CSM apreciază că adoptarea unor acte normative succesive, prin care este eşalonată plata drepturilor salariale acordate personalului din sistemul bugetar, prin hotărâri judecătoreşti ce constituie titluri executorii, constituie o încălcare a dreptului de acces la justiţie, al titulatilor acestor titluri executorii, în sensul jurisprudenţei CEDO.

"Într-o astfel de situaţie, este evident că cerinţa executării hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, într-un interval rezonabil, este încălcată flagrant", a declarat Monica Prejmereanu, purtătorul de cuvânt al Consiliului.

Acelaşi punct de vedere este împărtăşit şi de procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi.

Şeful ministerului public arată că, potrivit instanţei de la Strasbourg, o autoritate statală nu ar putea invoca lipsa de lichidităţi pentru a justifica refuzul de a executa o hotărâre judecătorească.

Procurorul general a menţionat şi o decizie a Curţii Constituţionale a României, din martie 2010, potrivit căreia, atunci când statul este debitor, este sarcina statului să găsească soluţii pentru executarea conformă a hotărârilor judecătoreşti, neputând uza în mod nelimitat de amânări.

Laura Codruţa Kövesi subliniază că, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă, s-ar putea ajunge la situaţia nedorită în care salariile câştigate prin decizii definitive în instanţă să fie plătite cu o întârziere mai mare de opt ani.