„Dreptul deplin şi efectiv la apărare”, garant al unui proces echitabil

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că a definitivat un ghid de bune practici privind relația sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, în special avocații, un eveniment bine-venit pentru clarificarea și reglementarea unei zone mai speciale. Este mai specială?

Acesta este subiectul zilei. Invitat este domnul Victor Alistar, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi, acum, doar membru al board-ului Transparency International Romania, una dintre cele mai active și respectate filiale.

În acest ghid se stipulează că, şi citez, "în realizarea actului de justiție profesioniștii dreptului au un rol esențial, fiind parteneri în asigurarea supremației legii și a respectului față de drepturile și libertățile fundamentale ale omului, păstrându-şi independența profesională, inclusiv unii față de alții. Judecătorii, procurorii, avocații, executorii judecătorești și ceilalţi profesioniști ai dreptului trebuie să se comporte astfel încât să fie percepuţi ca independenți în raporturile dintre ei".

Cred că pentru ascultători este interesant să ne explicați niște aplicații concrete ale acestor principii din ghid, cum ar fi: un judecător poate ieşi la un eveniment public, cum ar fi, să zicem, un botez, împreună cu un avocat, din moment ce ei trebuie să fie percepuţi ca independenți?
Victor Alistar: Da, pentru că este vorba de realizarea atribuțiilor lor în cadrul procesului. De unde pleacă această abordare și de subliniat faptul că independența trebuie respectată și a avocatului, pentru că este o funcție esenţială în apărare. Nu ne putem imagina un proces echitabil într-o societate democratică, într-un regim constituțional de drept fără a avea un drept deplin şi efectiv la apărare. Cât priveşte modul în care sau felul în care se analizează independența, se analizează raportat exclusiv la procedura judiciară. Dacă, să spunem - întrebarea dumneavoastră -, un judecător, fost coleg de facultate și amic cu un alt jurist - care este executor judecătoresc, este notar, este avocat - participă la un eveniment social împreună, la acest botez, cum spuneți dumneavoastră, în situația în care în fața judecătorului va fi de judecat o cauză în care apărător este o persoană cu care are relații de afinitate, are relații de natură personală se pune în discuție aplicarea procedurilor de abținere atunci când legea o impune. Dar asta nu înseamnă că trebuie să nu ne mai salutăm pe culoarele instanţelor, să nu participăm la conferințe juridice împreună şi așa mai departe.

Realizator: Foarte important.
Victor Alistar: Este esenţial să înţelegem că se protejează procesul echitabil, respectarea funcțiilor în cadrul procedurilor judiciare și este foarte important să înțelegem că justiția nu înseamnă doar judecător, justiție înseamnă toți participanții la procesul judiciar, sigur decidentul este judecătorul.

Realizator: Domnul Alistar, dar atunci de ce în sala de judecată, judecătorul și procurorul stau pe o platformă, ca un piedestal, în timp ce avocatul e în sală, la nivelul tuturor celorlalți?
Victor Alistar: Nu mai este aceasta prevederea legală. Prevederea legală este că şi în sistemul nostru judiciar apărarea și acuzarea sau, mă rog, dacă vreţi procurorul apără interesele generale ale societății; cei care susțin concluzii în fața instanței vor avea o poziționare pe regim de egalitate. Aceasta a fost una dintre modificările aduse la Legea justiţiei, în special mă refer la modificarea Legii 304 privind organizarea judiciară. Deci, în momentul de față ar trebui ca în toate sălile de judecată rolul judecătorului să fie un rol și poziția în sală central, pentru a putea să vadă tot ceea ce înseamnă activitatea din sală şi, într-adevăr, să conducă şedinţa, iar atât avocatul, cât și procurorul trebuie să stea pe același nivel. Cum vedem, de pildă, în filme, vedeți că este banca acuzării și banca apărării. Așa cum într-un proces civil avocaţii stau la acelaşi nivel și într-un proces penal sau într-un proces de contencios administrativ sau într-un proces civil privind personalitatea juridică, când participă procurorul, ar trebui să fie pe poziţie de egalitate.

Realizator: Judecătorul totuşi rămâne pe un piedestal.
Victor Alistar: Rămâne poziţia centrală pentru că în sala de judecată se dispută litigiile, iar cel care ia o decizie, raportată la adevărul faptic și la adevărul juridice este judecătorul. În Constituție spune, la articolul 126, că justiția este înfăptuită de Înalta Curte de Casație și celelalte instanţe, adică instanța de judecată. De aceea, ea este cea care are poziția centrală în cadrul organizării sălii de judecată, însă celelalte părți au poziţii de egalitate. Nu s-a făcut această modificare peste tot din două motive. Unul este obiectiv și anume, faptul că nu au existat resursele materiale - să modifice configuraţia sălile, mobilierul, ş.a.m.d. Şi altul este subiectiv; au fost presiuni foarte mari pentru a nu se renunţa la aşa presupusa şi înţeleasa, privilegiata poziţie a procurorului în organizarea sălii de şedinţe./rpatulea

Realizator: Domnule Alistar, din punctul meu de vedere, de cetățean care apelează la serviciile unui avocat, pentru care avocatul e foarte important, de ce modificarea pensiilor pentru judecători este considerată atac la justiție, dar când ne referim la avocați, avocații nu sunt tratați așa?
Victor Alistar: Avocaţii sunt de profesie liberală şi contribuie la Fondul de asigurare de pensie al Casei Avocaților. Există prevedere legală specială pentru pensiile avocaților. Este adevărat că judecătorului pensia îi este garantată de către stat, pentru că el exercită, până la urmă, niște atribuții în numele statului. El este, dacă vreți, un înalt funcționar al statului, care are această atribuție de a soluționa disputele juridice. Judecătorul nu este prin el însuși putere în stat. Puterea judecătorească se exercită prin instanțe, iar ei sunt funcționari în cazul acestor instanţe, este adevărat cu un regim aparte. Pensiile vocaționale ale magistraților sunt de natură a asigura un confort și pachet pe care ei îl au, pentru a fi la oparte de orice fel de presiune de natură materială, însă, discuția este, din păcate, populistă pe pensiile magistraților. Eu nu am o problemă neapărat cu faptul că societatea le garantează un statut şi le conferă un pachet care să îi ţină la o parte de orice fel de condiţionalităţi şi presiuni, chiar şi de natura vieţii obişnuite. Am nveoie însă ca în răspuns la acest statut pe care societatea prin lege îl dă şi contribuabilii prin taxe şi impozite, am nevoie ca în răspuns să se dea exact ce se aşteaptă de la un magistrat. Nu abuz de putere, nu dominarea propriei păreri subiective cu privire la o pricină, ci să fie acel om echilibrat, care spune cuvântul legii. De foarte multe ori vedem, însă, că..., de asta și are priză foarte mare acest mesaj politic contra pensiilor vocaționale ale magistraților, pentru simplul motiv că are priză la populație. De ce are priză la populație? Poate fi vorba și de o insatisfacție cu privire la manifestările din ultima vreme a magistraților, însă n-aş pune pe picior de egalitate. Eu însumi sunt avocat. Am contribuit o perioadă, acum sunt suspendat, din motive de incompatibilitate, am contribuit la Fondul de pensii al Casei Avocaților. Poate discutăm despre alte tipuri de garanții mult mai concrete şi efective care se vor da apărării şi pe care legiuitorul român încă nu a înţeles să le consfiinţească suficient şi necesar în lege.

Realizator: Domnule Alistar, mai am o întrebare - o să-mi cer scuze ascultătorilor că depășim un pic timpul -, dar sunteți un specialist și ne bucurăm să avem și părerea dumneavoastră. De ce noi, ziariștii, nu avem dreptul la un statut special? Doar ne ocupam de informarea cetățenilor, de educație. E o chestiune care poate fi considerată de interes strategic sau şi de siguranță națională.
Victor Alistar: Acum, puneţi corect problema și după aceea vom extinde la medici, vom extinde la alte profesii care au o funcţiune socială deosebită. Poate dacă vorbim de jurnaliștii serviciilor publice, acolo este o chestiune ce ține de un mai bun statut al pachetului lor, pentru că ei sunt garanția constituțională a informării obicetive şi, în situații deosebite, ei sunt pârghie operativă, dacă vreți, în comunicarea publică în situații de criză. Pentru jurnaliștii din serviciile private funcționează relația obișnuită din mediul economic. Însă, jurnalistului ar trebui să i se acorde un pachet şi nişte garanţii mult mai solide pentru a putea să își desfășoare efectiv activitatea, un acces mai eficient la informaţie, un acces în cadrul instituţiilor publice şi aşa mai departe. Lucrul care din păcate nu este dat. Deci sunt două paliere când discutăm de rolul și funcțiunea socială. Garanțiile și mecanismele prin care aceasta poate să fie cât mai efectivă, cât mai utilă societății și, de asemenea, garanțiile și pachetul de beneficii, dacă vreți, care să îl poziționeze în afara unor constrângeri de natură social economica, astfel încât principala lui preocupare să fie misiunea publică și se aplică tuturor. La medici, de pildă, s-a aplicat o creștere semnificativă pentru că era interes public să ne păstrăm capacitatea de a asigura sănătatea publică a populaţiei. La magistraţi, de asemenea, era de interes public pe chestiunea aceasta. Asta în general se întâmpla la serviciile gestionate de către stat, acolo intervine legiuitorul. Nu poate interveni în relațiile economice din mediul privat.