Două articole din statutul parlamentarilor, neconstituţionale
Judecătorii Curţii Constituţionale au declarat neconstituţionale două articole din legea care prevede modificarea statutului parlamentarilor.
Articol de Paul Poteraşi, 27 Februarie 2013, 14:54
Curtea Constituţională (CC) a admis, miercuri, sesizarea PDL şi PPDD de neconstituţionalitate a modificărilor aduse statutului parlamentarilor referitoare la majorarea de la 15 la 45 de zile a termenului în care un ales poate contesta un raport al ANI în cazul unei decizii de incompatibilitate.
Totodată, Curtea a mai declarat neconstituţional şi articolul care se referă la suspendarea pe o perioadă de până la şase luni de la lucrările Parlamentului a deputatului sau senatorului găsit de ANI în stare de conflict de interese.
Potrivit unor surse judiciare citate de redactorul nostru Mădălina Verman, argumentele judecătorilor ar fi că se creează discriminare între celelalte categorii de cetăţeni şi parlamentari în legătură cu termenul de contestare în instanţă a raportului ANI, respectiv o confuzie în legătură cu raportul ANI, iar astfel pe perioada suspendarii parlamentarului cetăţenii nu ar mai fi reprezentaţi în Legislativ.
Decizia este definitivă şi general obligatorie, se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului şi primului-ministru.
Legea privind statutul parlamentarilor a fost adoptată pe 13 februarie de către legislativ după ce preşedintele Traian Băsescu ceruse parlamentului reexaminarea statutului.
Reexaminarea a fost cerută de preşedintele Traian Băsescu, în momentul în care a refuzat să promulge statutul şi a trimis legea înapoi la parlament.
Mărul discordiei l-a reprezentat termenul în care un ales poate contesta un raport al Agenţiei Naţionale de Intergritate, în cazul unei decizii de incompatibilitate: să fie 15 sau 45 de zile.
În forma finală a statutului, a rămas că un parlamentar are 45 de zile la dispoziţie pentru a contesta în justiţie o decizie dată de ANI.
Reprezentanţii PDL şi cei ai PPDD au votat împotriva modificărilor aduse la statut, iar parlamentarii UDMR s-au abţinut să voteze.
Legea adoptată de legislativ a fost contestată ulterior de reprezentanţii PDL şi PPDD la Curtea Constituţională.
