"Doar un sfert dintre tinerii din România" au un loc de muncă
Chiar dacă rata de ocupare a forţei de muncă a crescut în primele luni ale acestui an comparativ cu anul trecut, aceasta rămâne în continuare mică, în special la tinerii între 15 şi 24 de ani.
Articol de Diana Domenico, 27 Iunie 2011, 14:04
Peste 220.000 de absolvenţi ai clasei a XII a au susţinut, luni, proba scrisă la Limba şi Literatura Română, examen pentru care autorităţile au încercat anul acesta să ia măsuri suplimentare împotriva fraudei.
Bacalaureatul reprezintă pentru unii absolvenţi obţinerea dreptului de a se înscrie la facultate, pentru alţii punctul de pornire al viitoarei meserii sau începutul şomajului.
Rata de ocupare a tinerilor până în 24 de ani este de puţin peste 23%.
Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică au fost realizate conform metodei Biroului Internaţional al Muncii, care consideră drept vârstă de muncă intervalul între 15 şi 64 de ani.
Ţinta stabilită în contextul strategiei europene fiind de 70% pentru anul 2020, cu 12% mai mare decât în prezent, şi asta pentru a se depăşi sau a nu se accentua şi mai mult raportul de dependenţă economică dintre persoanele active şi cele ieşite din câmpul muncii.
Potrivit datelor publicate de INS, atât în mediul rural, dar mai ales în cel urban, rata te ocupare a tinerilor rămâne în continuare foarte mică, aproape un sfert dintre cei cu vârsta între 15 şi 24 de ani ocupând un loc de muncă.
Explicaţiile pot fi mai multe, este de părere Dragoş Gheban, directorul unei firme de recrutare.
În primul rând, necorelarea între specializările pe care le oferă şcoala şi oferta de pe piaţa forţei de muncă. Astfel, mulţi tineri care termină o specializare şi nu îşi găsesc un loc de muncă fie se reorientează spre alte domenii, ceea ce înseamnă continuarea altor studii, fie aşteaptă un timp mai îndelungat o ofertă care să li se potrivească C.V.-ului.
Dragoş Gheban subliniază să "în continuare, numărul de locuri de muncă pentru tineri nu acoperă numărul de absolvenţi", adăugând totodată că multe companii "recrutează pentru anumite specializări pentru care nu reuşesc să găsească studenţi, respectiv studenţii termină specializări pentru care nu există companii în piaţă care să recruteze".
De asemenea, Dragoş Gheban spune că un alt lucru care trebuie luat în calcul este "disponibilitatea lor la efort, în sensul că nu au o parte dintre ei o motivaţie suficient de puternică să se angajeze. Preferă de multe ori să îşi continue studiile sub o formă sau alta, iar o parte dintre ei preferă comfortul familiei".
Şi ministrul muncii, Sebastian Lăzăroiu, a recunoscut că modificările apărute în contextul crizei economice nu au condus şi la schimbarea politicilor din domeniul pregătirii profesionale în vederea ocupării, neexistând astfel o corelare între cererea şi oferta de pe piaţa muncii.
Şi la nivel european rata de ocupare a tinerilor este mică.
Astfel, Comisia Europeană atrage atenţia că trebuie crescut gradul de educaţie şi, totodată, să se ofere stimulente pentru angajarea lucrătorilor debutanţi.
