Distrugerea clădirilor compromite arhitectura Capitalei

Un raport realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Patrimoniului din România atrage atenţia asupra faptului că în Bucureşti procesul de distrugere a clădirilor va duce la compromiterea identităţii arhitecturale, în condiiiţle în care autorii raportului spun că restaurarea de calitate a clădirilor de patrimoniu reprezintă o potenţială sursă de venit pentru proprietari şi este implicit în beneficiul comunităţii locale.

Societatea civilă spune că nu există un cadru legal care să protejeze suficient patrimoniul construit.

Monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin renovări agresive - susţin realizatorii studiului.

"Are o singură funcţiune - restaurante, baruri, dar imobilele care adăpostesc aceste afaceri care sunt de sute de mii, unele, de euro sunt într-o stare foarte precară de conservare. S-a refăcut infrastructura stradală, dar nimeni nu se adresează clădirilor. Aceste clădiri nu vor putea rezista, renovările care s-au făcut sunt de faţadă, sunt, de multe ori, neadecvate, fără studii istorice, altele au fost demolate. Este, din nou, o viziune greşită a ceea ce înseamnă dezvoltare economică", spune Roxana Wring, de la Asociaţia Pro Domo, despre refacerea centrului istoric.

Planul urbanistic general în vigoare este "prea permisiv"

Arhitectul şef al capitalei, Gheorghe Pătraşcu, spune că Primăria Capitalei nu poate interveni să consolideze clădirile monument istoric, iar planul urbanistic general în vigoare este prea permisiv.

"Primăria poate şi face ce poate, de exemplu, pe patrimoniu propriu, care este foarte redus. Pe patrimoniul privat, conform legii româneşti, proprietarul este responsabil de starea şi de întreţinerea imobilului. Chiar în condiţiile monumentelor istorice.

"Pot să vă spun, de exemplu, că, în centrul istoric, din 500 de imobile, 12 sunt ale Primăriei, pentru care s-au iniţiat nişte programe de restaurare sau reabilitare. Caietul de sarcini pentru noul PUG prevede inclusiv tratarea în detaliu a zonelor protejate", spune Gheorghe Pătraşcu.

În concluzie, Roxana Wring, de la Asociaţia Pro Domo, trage un semnal de alarmă.

"Asistăm la o distrugere sistematică a ţesutului istoric şi arhitectural al Bucureştiului. Dacă acest proces va continua şi în următoarea perioadă, în 2013-2016, identitatea culturală şi arhitecturală a capitalei României va fi iremediabil compromisă", a mai spus Roxana Wring.

Mai multe ONG-uri susţin înfiinţarea unui serviciu de urgenţă pentru patrimoniu, după modelul SMURD.