Dispută privind eutanasierea câinilor fără stăpân

Legea care permite eutanasierea câinilor fără stapân, adoptată recent în parlament, obligă acum autorităţile locale la cheltuieli de milioane de euro, susţin asociaţiile de protecţia animalelor.

Nemulţumite de noul act normativ, ONG-urile consideră că tot sterilizarea ramâne soluţia pentru numărul mare de maidanezi.

O parte dintre asociaţiile de profil au prezentat luni, într-o conferinţă, principalele prevederi ale legii pe care le consideră "aberante şi neconstituţionale".

Blocată în parlament timp de patru ani, legea care permite eutanasierea câinilor fără stăpân a fost adoptată zilele trecute de deputaţi, fapt ce a reaprins controversa legată de soarta acestora, disputele între autorităţi şi organizaţiile pentru apărarea drepturilor animalelor, ca şi protestele celor din urmă.

Cei care au votat documentul susţin că eutanasierea câinilor se va putea realiza după ce autorităţile locale vor consulta populaţia, dar ONG-urile cred că s-a pasat pisica în curtea primăriilor.

De aceeaşi părere sunt şi edili ai mai multor oraşe, viceprimarul din Timişoara, Adrian Orza, de exemplu, care spune însă că va organiza şi o dezbatere publică pe această temă.

"Legea, aşa cum a fost ea făcută, din punctul meu de vedere, e o pasare a problemei în cele trei mii cinci sute de comunităţi locale care sunt în România. Aşa un lucru important trebuia gestionat ca un plan la nivel naţional. Toată lumea care o idee şi are o propunere să vină să organizăm o dezbatere publică din care să rezulte un astfel de regulament şi pe care să-l aplicăm pe raza oraşului", a declarat Adrian Orza.

La Bucureşti, edilul-şef, Sorin Oprescu, este adeptul sterilizării, dar subliniază şi necesitatea unor adăposturi.

"Soluţia este de a-i steriliza, iar pe cei care nu sunt adoptaţi de a avea unde să poţi să-i ţii. Problema mea principală este aceea de a nu folosi bani publici şi de a găsi totuşi posibilitatea unui adăpost. Simultan cu adăpostul trebuie rezolvată problema prinderii, că nu este civilizat, la nivelul anilor pe care îi trăim, dar ei trebuie luaţi din stradă. Pierdem timpul. Tot vorbim de sterilizare, robinetul nu se poate închide. Să vedem cum stabilizează şi legea asta şi care sunt dorinţele bucureştenilor. Să fie legea promulgată, să fie publicată şi să începem să facem sondajele astea. Eu decid ce vrea comunitatea", a declarat Sorin Oprescu.

În fine, asociaţiile pentru protecţia animalelor cred că soluţia viabilă este sterilizarea, iar într-o conferinţă au fost prezentate prevederile pe care acestea le consideră "neconstituţionale şi aberante".

Apărătorii cauzei câinilor de pe stradă vorbesc despre cheltuieli uriaşe şi despre faptul că legea nu va rezolva problema acestora.

Coordonatorul Organizaţiei Vier Pfoten România, Kuki Bărbuceanu, a subliniat că soluţia acestei probleme ar trebui găsită de specialişti.

"Tehnic vorbind, în Bucureşti, de exemplu, la ora actuală, sunt 300 de locuri în adăpostul din Theodor Pallady, al primăriei generale. Imaginaţi-vă că sunt prinşi 300 de câini, vor fi ţinuţi 30 de zile, deci o lună. Dacă ei muncesc 12 luni pe an, non stop, vor reuşi să eutanasieze 3200 de câini. Ceilalţi câini, până la 40.000, ce vor face în timpul ăsta? Evident, se vor înmulţi. Din motivul foarte clar de manipulare electorală şi în acelaşi timp şi de strângere a unor fonduri, populaţia va fi păcălită şi această problemă nu se va rezolva", a declarat Kuki Bărbuceanu.

Mai multe oraganizaţii pentru protecţia animalelor vor ataca legea la Curtea Constituţională.