Discursul preşedintelui României la Adunarea Generală a ONU

Onorabil preşedinte al Adunării Generale, domnule secretar general, excelenţe, doamnelor şi domnilor... Sunt onorat să mă adresez Adunării Generale şi să prezint angajamentul reînnoit al României faţă de multilateralism şi ordinea internaţională, bazată de norme, având Organizaţia Naţiunilor Unite în centrul său.

Odată ce oribilul regim comunit a căzut acum 30 de ani, ţara mea a pornit pe drumul spre o nouă eră, a libertăţii, democraţiei şi prosperităţii. Cortina de Fier a fost înlocuită de hotărârea noastră puternică de ne realăutra familiilor de valori occidentate şi de interacţiona deschis cu restul lumii în baza respectului profund pentru principiile democratice şi statul de drept la nivel internaţional. Astăzi, suntem cu toţii profund interconectaţi prin guvernanţă multilaterală şi, mai mult ca oricând, trebuie să apreciem spiritul autentic de cooperare, pe care Organizaţia Naţiunilor Unite la promovat întotdeauna şi care este indispesabil în găsirea de soluţii eficente la toate provocările internaţionale.

Cea dea 75-a aniversare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, ce va avea loc în anul 2020, este o oportunitate ca organizaţia noastră să-şi intensifice eforturile de punere în aplicare a pachetului ambiţios de reformă al secretarului general al ONU, de a modernizat organizaţia şi de a ne asigura că va produce rezultate pentru toţi. Puteţi conta pe România şi pe angajamentul nostru activ în realizarea acestor eforturi ambţioase.

Doamnelor şi domnilor, schimbările climatice sunt fără îndoială o provocare globală, de la penuria de apă şi insecuritatea alimentară, până la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor. Îi mulţumesc secretarului general pentru leadership-ul său în generarea unei agende semnificative pe această temă pe întreg parcursul acestui an. Nici România, din păcate, nu a fost ocolită de efectele adverse ale schimbărilor climatice, dar am venit la această sesiune a Adunării Generale cu speranţă şi responsabilitate.

Speranţa că nu este prea târziu pentru a avea o planetă sigură şi unde mediul este protejat pentru copii noştri şi cu responsabilitatea de a întreprinde măsuri concrete pentru a îndeplini angajamentele luate, prin acordul de la Paris şi prin regulile convenite la Katowice, inclusiv prin continuarea eforturilor de a limita creşterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Strategia naţională a României privind schimbările climatice a fost concepută cu scopul de a forma o economie relizientă la schimbările climatice, cu emisii reduse de dioxid de carbon, cabapilă să integreze politicile climatice printr-o creştere economică inteligentă.

Obiectivul nostru este să ajungem până în anul 2050, la o societate în care politicile economice, sociale şi de mediu sunt interconectate şi sunt concepute pentru a asigura o dezvoltare durabilă, standarde de viaţă ridicate şi o calitate crescută a mediului înconjurător.

Promovarea agendei Uniunii Europene privind schimbările climatice a fost de asemenea o prioritate a României în timpul mandatului său de președinte al Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al acestui an. Tranziţia la o economie neutră din punct de vedere climatic a fost intens dezbătută în cadrul Uniunii Europene, iar strategia pe termen lung a Uniunii Europene privind schimbările climatice urmează să fie finalizată în curând. În același timp România a răspuns apelului secretarului general de a demara inițiative naționale, nouă domenii concrete cu potențial de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a intensifica la nivel global acțiunile vizând adaptarea și reziliența.

O astfel de listă a fost trimisă reprezentantului special al ONU pentru summitul pentru acţiune climatică. Doamnelor și domnilor, adaptarea la efectele negative ale schimbărilor climatice și atenuarea acestora fac parte din strategia mai amplă de dezvoltare durabilă la nivel național și global. În România un document strategic cu acest obiectiv lansat anul trecut, Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României până în anul 2030 ne va ghida acțiunea pe acest palier, pentru următorii 12 ani.

Elaborată în baza unei ample consultări publice, strategia reflectă așteptările societății noastre și identifică politicile necesare pentru îndeplinirea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă. Înfiinţarea de nuclee de dezvoltare durabilă în cadrul administrației şi crearea unei coaliții a societății civile pentru dezvoltare durabilă reprezintă doar câteva instrumente pe care le avem în vedere pentru a accelera și a amplifica eforturile noastre naționale în acest domeniu.

Dragi colegi și stimați delegaţi, dezvoltarea și securitatea sunt interconectate. Cu toate acestea, abordarea bazată pe legătura dintre securitate și dezvoltare poate să nu fie suficientă pentru a răspunde provocărilor de securitate deoarece acestea pot avea origini care nu se limitează la dimensiunea de dezvoltare. Din păcate, continuăm să asistăm în regiunea noastră la acţiuni deliberate ce vizează subminarea securității, centura de conflicte nerezolvate din jurul Mării Negre, cu o importanță strategică pentru securitatea transatlantică, rămâne o sursă importantă de instabilitate, afectând cooperarea regională și securitatea internațională în ansamblul său.

Prezența militară pe teritoriile altor țări fără consimțământul acestora, militarizarea, gesturile agresive, precum și amenințările de utilizare a forței și folosirea tacticilor hibride pentru a submina stabilitatea internă reprezintă dezvoltări îngrijorătoare și trebuie respinse de către noi toți. România rămâne un susținător puternic al ordinii internaționale multilaterale bazate pe reguli, construită în jurul Organizației Națiunilor Unite, care reprezintă cea mai bună speranță a noastră de a gestiona astfel de provocări.

Eficienţa acestei ordini internaționale depinde însă de disponibilitatea tuturor statelor membre ONU de a se angaja în găsirea de soluții multilaterale durabile în conformitate cu valorile fundamentale ale ONU. România rămâne ferm angajată să acționeze în acest sens ca pilon de stabilitate în regiune și am susținut constant eforturile ONU de a gestiona astfel de riscuri inclusiv prin rezoluţiile Adunării Generale a ONU, referitoare la aceste aspecte.

România a participat şi participă în continuare la operațiuni ONU de menţinere a păcii din întreaga lume, din Afganistan şi Sudan până în Georgia şi Haiti, iar acum în Mali. La mijlocul lunii octombrie 120 de români şi patru elicoptere îşi vor începe misiunea în Mali, o zonă critică, în sprijinul efortului ONU de a ajuta guvernul malian pentru a obţine stabilitatea şi pentru a construi un viitor mai sigur pentru poporul său prin promovarea dezvoltării durabile a păcii și a securității.

Excelențele voastre, România reiterează profunda îngrijorare cu privire la răspândirea globală și amploarea terorismului și condamnă în termenii cei mai fermi atacurile teroriste, inclusiv a celor care vizează reprezentanți ai misiunilor diplomatice. Recent, astfel de atacuri, care au avut loc la Kabul, în Afganistan, au pus capăt vieții a doi cetățeni români și au rănit grav încă unul. Reiterez angajamentul ferm al României pentru combaterea terorismului la nivel internațional, folosind toate instrumentele disponibile, inclusiv dreptul internațional.

România a salutat reforma lansată de secretarul general la începutul mandatului său și a sprijinit eforturile ONU care visează întărirea coordonării şi îmbunătățirea coerenţei în implementarea strategiei globale pentru combaterea terorismului.
În concluzie, daţi-mi voie să vă reasigur de sprijinul deplin al României în efortul de a dinamiza eforturile multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educația de calitate, acțiunea climatică și incluziune pe parcursul celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale.