Discursul preşedintelui la promulgarea Legii Autostrăzii Unirii
"Pentru ca acest proiect să ajungă,într-un final, lege, a existat o presiune publică foarte puternică, venită în primul rând din exasperare",a declarat la promulgare Klaus Iohannis
Articol de RADOR, 29 Noiembrie 2018, 18:11
Doamnelor şi domnilor parlamentari, domnilor primari, Excelenţă, doamnelor şi domnilor, bine aţi venit la Cotroceni, în primul rând! Două zile ne mai despart de marea sărbătoare a românilor - împlinirea unui secol de când națiunea noastră s-a regăsit între granițele aceluiași stat modern.
În ajunul Centenarului, am semnat Legea "Autostrăzii Unirii", care consfințește obligația statului român de a construi un drum de mare viteză, care să traverseze Carpații și să lege două provincii istorice, Moldova și Transilvania. Am promulgat această lege în cadrul unei ceremonii publice, ținute într-un loc încărcat de simboluri, această sală, Sala Unirii, tocmai pentru a transmite un mesaj cât se poate de clar: la 100 de ani de la înfăptuirea idealului național, guvernanții au obligația de a face unirea reală.
Vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația mea, care reprezintă recunoașterea și aprecierea eforturilor pe care fiecare dintre dumneavoastră, inițiatori și membri ai societății civile, le-ați făcut pentru ca acest proiect să devină, astăzi, lege. Mulțumesc, de asemenea, și presei, pentru că a transformat dezbaterea din societate într-un subiect aflat în prim-planul agendei cotidiene.
Pentru ca acest proiect să ajungă, într-un final, lege, a existat o presiune publică foarte puternică, venită în primul rând din exasperare. Cred că este important să nu uităm cum s-a ajuns aici.
De-a lungul timpului, absența unor proiecte mari de infrastructură a avut efecte negative pentru România. De exemplu, regiunea Moldovei, deși beneficiază de o resursă umană de foarte bună calitate, se confruntă cu o migrație acută a forței de muncă, iar potențialul de dezvoltare al acestei zone, inclusiv în comparație cu altele, s-a diminuat substanțial. Moldova este singura mare regiune istorică fără o autostradă, deși acest proiect se află pe agenda publică de 11 ani.
Vorbim, așadar, despre o perioadă extrem de lungă, în care este de neconceput că problema nu și-a găsit o soluționare. Prin indolența și amatorismul unor politicieni, această nevoie absolut legitimă s-a transformat într-o chestiune de securitate sau de siguranță națională.
Este, însă, trist că a fost nevoie de o lege pentru ca guvernanții să fie obligați să facă pași concreți. Nu acesta este scopul legiferării. Realizarea unor obiective de acest fel nu ar fi trebuit să aștepte o intervenție a Parlamentului, Guvernul fiind cel care deține toate pârghiile şi resursele pentru administrarea țării. Faptul că legiuitorul a ales să intervină în această problematică sancționează, de fapt, pasivitatea guvernelor de-a lungul timpului și a celui actual, în mod special, în realizarea unor obiective cruciale pentru dezvoltarea țării, în beneficiul românilor.
Factorii politici ar fi trebuit să dea dovadă de viziune şi să adopte măsurile necesare cu mult timp înainte de celebrarea acestui moment istoric, astfel încât în anul Centenarului să putem circula deja pe "Autostrada Unirii", nu abia să discutăm despre demararea procedurilor pentru realizarea acesteia.
Onorată audiență, românii nu au vrut un lucru excepțional sau imposibil de realizat. Ei au avut și au o dorință legitimă, de bun-simț: o autostradă de 300 de kilometri, care să unească două regiuni istorice. În definitiv, această lege este expresia voinței legitime a cetățenilor acestei țări, care așteaptă realizări concrete, pe măsura momentului în care ne aflăm.
Politicienii trebuie să livreze ceea ce au promis, astfel încât românii să trăiască mai bine în țara lor. Așadar, este un moment foarte potrivit ca, în ajunul Centenarului Marii Uniri, să reflectăm serios la modul în care ne dorim să arate România viitoare. Suntem cu toții de acord că o Românie fără autostrăzi este o Românie condamnată la subdezvoltare.
Oamenii din Moldova, ca și cei din Transilvania și Republica Moldova, așteaptă să circule spre Europa pe această autostradă, care să le facă viața mai bună și mai sigură. Acest drum de mare viteză ar contribui în mod substanțial la reducerea decalajului între regiuni. Cu toții știm că autostrada este direct legată de creșterea investițiilor și a exporturilor.
O spun fără ocolișuri: până nu va exista autostrada care să lege Moldova de Transilvania și de vestul Europei, nu vom avea prosperitate în această importantă regiune europeană, care este Moldova. În același timp, acest proiect are și o importanță strategică deosebită, contribuind, în mod ferm, la demersurile de integrare europeană a Republicii Moldova.
Din acest moment, Guvernul are responsabilitatea legală să acționeze. A nu realiza această autostradă înseamnă a încălca legea. Așadar, avertizez Guvernul că în bugetul pentru anul viitor trebuie să se regăsească, cu prioritate, fonduri alocate pentru "Autostrada Unirii". Mai mult, există sprijinul declarat din partea Comisiei Europene, există sprijinul societății civile, avem experți care și-au manifestat dorința de a participa la concretizarea acestui proiect. Vă asigur că voi urmări cu deosebită atenție demersurile pe care le va face Guvernul în această direcție, pentru că vorbim despre un proiect prioritar pentru milioane de români.
Doamnelor și domnilor, pentru acest moment, găsesc foarte potrivite cuvintele lui Ionel Brătianu, prim-ministrul Unirii, inginer și absolvent al, atenție!, Școlii de Poduri și Șosele din Paris: "Cei mai mulţi își închipuie că politica e un fel de distracție, cu foloase şi onoruri. Politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viața şi viitorul țării tale". Semnificația acestui citat este de maximă actualitate în societatea românească, pentru că nu toți înalții reprezentanți ai statului au înțeles responsabilitatea pe care o au față de cetățeni, dar și față de viitorul României.
Dacă generația care a făcut posibilă Marea Unire a reușit să găsească consens atunci când a fost vorba de interesele naționale, mă aștept ca actuala clasă politică să înțeleagă că are datoria de a construi și pune în practică o viziune de dezvoltare a României, o viziune care trebuie să fie în spiritul valorilor europene, al democrației și al statului de drept. În această viziune, marile lucrări publice trebuie să ocupe un loc central.
În final, vă mulțumesc încă o dată pentru că ați fost prezenți astăzi, aici, și, întrucât se apropie Ziua Națională, dați-mi voie să vă spun de pe acum: La mulți ani, dragi români! La mulți ani, România!
