Discursul naţionalist xenofob cunoaşte o revenire pretutindeni în Europa

Discursul naţionalist xenofob cunoaşte o revenire pretutindeni în Europa. Aceasta este una din concluziile dezbaterii "Extremismul de dreapta şi instigarea la ură. Abordări politice legale şi administrative".

Dezbaterea a avut loc marţi, 1 noiembrie, la Bucureşti. Participanţii au ţinut să sublinieze că România dispune de cadrul legal care să prevină şi să sancţioneze manifestările de acest fel.

Ţările din UE colaborează pentru a preveni acţiunile care determină şi amplifică sentimentul de ură - consideră ministrul justiţiei, Raluca Prună.

"Există o preocupare cu privire la discursul care incită la ură. Acest lucru, iarăşi, nu este întâmplător, pentru că suntem într-un context în care migraţia crescută foarte mult, într-un context în care societăţi aşezate din Occidentul european în care nu puteam crede că vom asista la atacuri directe, să zicem, ale unor adăposturi pentru migranţi, lucrul acesta s-a întâmplat în cele mai tolerante dintre statele membre, s-a întâmplat în Scandinavia, de exemplu, şi, în acest context, este important ca statele membre să aibă un răspuns comun şi să încerce să găsescă soluţii în comun. La nivel european, a fost adoptat un Cod de conduită la care au aderat mari operatori, de genul Twitter, Google, Facebook şi scopul este tocmai ca, din faze incipiente ale manifestării discursului la ură, conturile respective să fie blocate", a declarat în cadrul dezbaterii ministrul Justiţiei Raluca Prună.

În România nu există pericolul ca rasismul, antisemitismul şi extremismul de dreapta să se amplifice, este de părere directorul Colegiului Naţional de Informaţii, Iulian Fota.

"România este singura ţară din Europa Centrală care, în acest moment, nu are un partid radical antisemit, xenofob, în parlament. Populaţia din România nu încurajează astfel de atitudini. Eu cred că pericolul acesta al unor evoluţii radicale surprinzătoare în zona asta, a extremismului de dreapta, în zona rasismului, antisemitismului, în România este ceva mai mic, poate semnificativ mai mic şi rămân optimist că nu ne vom confrunta cu fenomenul ăsta la scară largă, aşa cum, din păcate, se întâmplă deja în alte state din Europa Centrală", susţine Iulian Fota.

Participanţii la conferinţa internaţională au mai subliniat că trebuie combătute atitudinile, ideile şi acţiunile care afectează demnitatea umană şi democraţia.