Disciplina bugetară a României, în atenţia Germaniei

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, vine marţi în România, urmând a avea discuţii despre chestiuni care privesc UE şi NATO cu preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc.

Marţi după-amiază, Angela Merkel va fi la Cluj-Napoca, unde i se va decerna titlul de "Doctor Honoris Causa" al Universităţii Babeş-Bolyai.

Vizita cancelarului vine în contextul eforturilor Germaniei de a promova cu insistenţă politici europene de supraveghere financiară şi bugetară, mult mai strictă decât cele din prezent.

Din discuţii nu va lipsi aderarea României la Spaţiul Schengen, dar se aşteaptă şi abordarea unor chestiuni economice.

Germania este cel mai mare contribuitor la bugetul UE, aşa că vrea reforme după criza financiară şi căderea Greciei, de unde şi insistenţa Berlinului ca Uniunea să aibă o mai mare disciplină bugetară, un control şi supraveghere mai stricte asupra pieţei financiare.

Ovidiu Gantz, deputat şi membru al Forumului Democrat al Germanilor din România crede că disciplina bugetară trebuie dorită şi de România.

"În beneficiul nostru ar fi ca această disciplină bugetară să fie întărită nu neapărat pentru că vrea Germania chestia asta sau Franţa, ci pentru că ar trebui să o vrem noi, pentru a pune ordine în ceea ce priveşte îndatorarea publică şi deficitul public", a spus Ovidiu Gantz.

Reforma justiţiei în România, în atenţia autorităţilor europene

Autorităţile române insistă mereu pe ridicarea mecanismului de cooperare şi verificare impus României pe justiţie, Germania însă, inclusiv prin ambasadorul său la Bucureşti, a avut întotdeauna un discurs ferm şi uneori dur în ce priveşte corupţia şi s-a ferit să ofere pronosticuri privind o dată la care România ar putea scăpa de monitorizare.

"Chestiunea reformării justiţiei şi combaterea corupţiei sunt nişte deziderate pe care noi, românii, ni le-am asumat. Sunt state europene care văd în această chestiune respectarea cuvântului pe care ţi l-ai dat. Germania are un discurs consecvent în raport cu acest subiect, ne asigură consultanţă şi sprijin de reformare a justiţiei.

"Evident că orice politician german sau orice contribuabil german îşi doreşte ca sumele din bugetul UE să fie folosite eficient şi corect, dar şi noi ne dorim acelaşi lucru", a mai spus deputatul Ovidiu Gantz.

Tot mai des, în ultima vreme, mecanismul de cooperare şi verificare pe justiţie este invocat mai mult sau mai puţin voalat de unele state membre, de exemplu Franţa, ca un obstacol în calea aderării României la Spaţiul Schengen.

"Legarea acestui subiect de mecanismul de cooperare şi verificare din cauza unor emoţii create în anumite state membre în ultima vreme în mediul politic este absolut neprincipială şi necorectă.

"Eu mă aştept ca Germania să rămână consecventă şi, dacă construcţia europeană şi regulile UE prevăd pe Schengen o evaluare tehnică, şi nu politică, Germania să susţină acest punct de vedere şi să nu lege cele două subiecte", a adăugat Ovidiu Gantz.

Germania "aşteaptă evaluările Comisiei Europene"

Aflat recent la Bucureşti, ministrul german pentru afaceri europene, Werner Hoyer, a spus că Germania aşteaptă evaluările Comisiei Europene.

"Nu aş da o dată pentru aderarea României la Schengen, pentru că nu e vorba de un program în timp, ci de îndeplinirea criteriilor.

"Nu văd o legătură formală între mecanismul de cooperare şi verificare impus României pe justiţie şi aderarea la Schengen, dar ar fi incorect politic din partea mea dacă aş lăsa impresia că aderarea la Schengen a României poate avea loc într-un moment în care lista de îndatoriri şi măsuri prevăzute în Tratatul de aderare la UE nu a fost încă îndeplinită.

"Ministrul german a spus atunci că, dacă România va scăpa de monitorizare, atunci asta i-ar aduce mai multă încredere din partea partenerilor europeni", a declarat Werner Hoyer.