Dificultăţile economice alimentează nostalgia după comunism

Manifestările deschise de nostalgie faţă de dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu sunt rare în România, unde însă, odată cu creşterea dificultăţilor economice, sondajele arată că un număr semnificativ de români tânjesc după stabilitatea pe care o asigura fostul regim se arată într-un reportaj al agenţiei Associated Press şi publicat de Washington Post.

"Ne-ai dat case, gaze pentru încălzire, şi acum trăim în mizerie, ca nişte câini" - plânge la mormântul lui Ceauşescu o femeie de 72 de ani care se zbate să supravieţuiască cu echivalentul a 70 de dolari pe lună.

Dacă majoritatea românilor îl asociază pe fostul dictator cu foametea, un stat paranoic, orfelinate focare de SIDA şi pene de curent, astăzi, când România nou intrată în Uniunea Europeană se confruntă cu o situaţie economică dezastruoasă şi cu decalaje crescânde între bogaţi şi săraci, tot mai mulţi îşi amintesc nu atât de greutăţile din ultimii ani ai dictaturii, cât de perioada mai timpurie, când, spun ei, statul le asigura cetăţenilor toate nevoile de bază în schimbul obedienţei.

Un sondaj al institutului CSOP din septembrie anul trecut a arătat că aproape jumătate dintre români - 49% - consideră că viaţa era mai bună decât acum în timpul comunismului.

În schimb, un alt studiu, realizat de Institutul român pentru marketing şi sondaje în anul 2005, în vremurile optimiste dinaintea aderării la UE, releva că 64% dintre români sunt de părere că ţara lor merge în direcţia cea bună.

Nostalgia trecutului este împărtăşită şi de Bulgaria, care a aderat la UE în 2007, odată cu România, şi se confruntă la rândul ei cu profunde probleme economice.

Potrivit unui studiu al Pew Research Center cu privire la 2009 şi 2010, doar 52% dintre bulgari sunt de acord cu trecerea la un sistem democratic, comparativ cu 76% în 1991, la scurt timp după căderea comunismului.

Nemulţumirile românilor au fost ilustrate spectaculos luna trecută de gestul lui Adrian Sobaru, difuzat în întreaga lume, care s-a aruncat de la un balcon al parlamentului în sala unde se desfăşura o şedinţă.

Gestul său a fost un act de protest împotriva reducerii alocaţiilor pentru copilul său autist, dar a găsit rezonanţă în rândul numeroşilor români care au văzut în el un simbol al nedreptăţilor societăţii postcomuniste, potrivit Associated Press.

"Doare faptul că am ajuns să fim simple numere", a spus Sobaru într-un interviu pe un post privat de televiziune, după ce a fost externat din spital.

Recesiunea a lovit şi cartierele luxoase

Nostalgia comunismului este greu de observat în zonele mai luxoase din centrul capitalei, unde eforturile din ultimele două decenii de a ajunge din urmă Occidentul au făcut ca Bucureştiul să nu se diferenţieze prea mult de oraşele prospere din Vest.

Dacă în ultimii ani ai lui Ceauşescu Bucureştiul era cea mai sumbră capitală din blocul sovietic, unde oamenii dârdâiau iarna la cozi interminabile pentru raţiile de alimente şi se temeau să se plângă ca nu cumva vecinul să fie vreun informator, astăzi magazine cu firme strălucitoare oferă publicului produse de brand, vacanţe de lux, reşedinţe exclusiviste şi alte răsfăţuri, restaurantele se întrec în meniuri internaţionale şi limuzinele germane trec ca şi neobservate de mulţimea ieşită la shopping.

Dar şi în cele mai prospere cartiere pot fi văzute zeci de proiecte imobiliare abandonate, iar mica insulă de prosperitate este înconjurată de zone ale oraşului cu 3 milioane de locuitori care nu s-au schimbat prea mult din vremurile sordide ale lui Ceauşescu.

Economia rămâne în recesiune

Protestele din ultimele luni, la care au participat zeci de mii de oameni, au reflectat profunda nemulţumire provocată de criza economică din România, care a împins ţara acum doi ani în pragul falimentului, potrivit Associated Press.

Acordul cu FMI a permis guvernului să plătească salarii şi pensii, dar condiţiile stricte ale acordului au impus măsuri de austeritate lipsite de popularitate: salariile din sectorul public au fost tăiate, TVA a crescut la 24%, una din cele mai ridicate din UE, subvenţiile pentru încălzire au fost reduse, la fel şi alocaţiile pentru şomaj, maternitate sau handicap.

Totuşi, economia este tot în recesiune, după scăderea de 7,1% din 2009, deşi ritmul contracţiei este mai lent. Într-o ţară unde venitul mediu lunar este de 325 euro, cei mai mulţi oameni nu pot decât să facă ochii mari în faţa vitrinelor Prada şi Louis Vuitton, pe Calea Victoriei.

"Ăsta nu e capitalism, în ţările capitaliste există o clasă medie. Aici, societatea este împărţită între o mică minoritate de bogaţi şi o clasă de jos sărăcită" - a remarcat managerul unui magazin.

Într-o ţară unde abundă teoriile conspiraţiei, o temă comună este cea conform căreia revoluţia din 1989 a fost "furată" şi, de fapt, comuniştii şi securiştii continuă să se afle la putere, se mai arată în reportajul Associated Press.

Associated Press mai scrie că lipsa de decizie a guvernului român alimentează dorul tradiţional în această ţară de un personaj eroic, cum au fost Vlad Ţepeş, dar şi Ceauşescu, sentiment reflectat în succesul peliculei "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu".

Valentin Ceauşescu, fiul fostului dictator, insistă că nu este interesat de politică, dar atrage atenţia asupra unei schimbări apărute în starea de spirit a românilor. "Au început să vină oamenii la mine şi să-mi spună: de ce nu candidezi la preşedinţie?", se mai arată în reportajul agenţiei Associated Press.