Diferenţierea bacalaureatului, pro şi contra

Rezultatele slabe de la examenul de bacalaureat din 2011 au adus un număr dublu de contestaţii faţă de cel din 2010, aproximativ 80.000 în total.

Cele mai multe nemulţumiri au fost în Bucureşti, Prahova şi Suceava, deşi în acest ultim judeţ s-a înregistrat cel mai mare procent de promovare din ţară.

Rezultatele finale vor fi afişate vineri. Până atunci, continuă nemulţumirile legate de modul în care s-a desfăşurat examenul.

În plan politic, opoziţia propune ca pe viitor elevii şcolilor profesionale să nu dea acelaşi bacalaureat precum cei de la liceele teoretice, o idee care pare să fie agreată de PDL.

Organizaţiile nonguvernamentale şi profesorii atrag atenţia, însă, că singura diferenţiere nu rezolvă toate problemele bacalaureatului.

Vinovatul istoric pentru examenul de bacalaureat este Franţa, care a introdus pentru prima dată examenul în vremea lui Napoleon.

În momentul de faţă, în Franţa, examenul este diferenţiat, unul ştiinţific, unul profesional şi unul vocaţional, în funcţie de alegerea elevilor.

În Germania, se aplică acelaşi principiu, iar în Elveţia elevii aleg dacă dau bacul sau nu, în cazul în care vor să urmeze studii superioare.

Surprinzător şi spre deosebire de România, aici doar 30% din elevi dau examenul, însă aproape toţi îl promovează.

PSD susţine modificarea sistemului

Urmând acest principiu al diferenţierii, social-democraţii propun modificarea sistemului din România.

"Nu este posibil să încercăm ca pe toţi să-i facem absolvenţi de filieră teoretică. Sunt oameni care sunt buni pentru şcoală profesională.

"Dacă un copil din Mizil vrea să meargă la Agronomie, el este blocat în momentul de faţă pentru că, întâmplător, nu ştie matematică. Trebuie să avem un bacalaureat diferenţiat", spune Gabriel Ispaz, vicepreşedintele departamenului de educaţie al PSD.

Puterea spune, însă, că ideea nu doar că nu este nouă, dar ea este deja în curs de aplicare prin noua lege a învăţământului.

"Îi invit pe colegii de la PSD să citească Legea educaţiei naţionale. Sigur că n-au citit-o niciodată, pentru că ei se opun orbeşte şi s-au opus orbeşte şi acestei legi, dar îi invit să citească, pentru a vedea felul în care bacalaureatul urmează să fie organizat", spune Sever Voinescu, purtător de cuvânt PDL.

Profesorii spun că aşteaptă de ceva vreme diefrenţierea între profiluri.

"Copii care termină la un grup şcolar dau la disciplina de bacalaureat matematica la fel ca un elev care termină un liceu teoretic, la o clasă de istorie sau de biologie", spune profesoara Maria Anca.

ONG-urile spun că nu există soluţii ideale

Organizaţiile nonguvernamentale spun că nu există soluţii ideale, drept dovadă că în Europa există ţări care au sau nu examene diferenţiate, ba chiar unele nu au examen de bacalaureat.

Spre exemplu, unul dintre neajunsurile bacalaureatului diferenţiat este acela că limitează posibilitatea de dezvoltare ulterioară a copilului, în sensul că el nu mai are acces la orice tip de învăţământ, ci doar la cel care acceptă tipul de diplomă obţinută, însă trecând peste acel neajuns, varianta diferenţierii garantează o mai bună examinare a competenţelor apropiate specificului liceului.

Pe de altă parte, în România sunt şi alte probleme, cum ar fi corupţia şi furtul, explică Eugen Palade, consultant educaţional.

"Este vorba de corupţie, despre furt. Până acum, reuşita s-a explicat, în bună parte, prin această practică a copierii, dar noi cred că trebuie să mergem un pic mai departe, dacă ceea ce se evaluează la bacalaureat corespunde cu programa şcolară, cu curriculumul despre a cărei reformă şi adecvare la viaţa reală vorbim atât de mult şi atât de des, pentru că iată ce se întâmplă în realitate.

"Trebuie să vedem dacă acest examen evaluează sau nu evaluează ceea ce copiii învaţă pe parcursul a patru sau mai mulţi ani", spune Eugen Palade.