Dezbatere, "Renaşterea şi reînnoirea limbii române în diaspora"

Începem de la Bucureşti, aici unde Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a organizat în colaborare cu Academia Română o dezbatere cu un titlu sugestiv "Renaşterea şi reînnoirea limbii române în diaspora".

Mihaela Helmis ne spune cum a fost omagiată limba română la Bucureşti.

Reporter: Înţelegem cu toţii, peste 30 de milioane de vorbitori de limbă română din ţară şi din afara graniţelor, versurile lui Marin Sorescu citite de profesorul Mircea Martin la dezbaterea cu atâta teme de istorie, de fineţe, de rigoare, de complexitate şi, până la urmă, de suflet şi de viitor.

Ce fel de viitor? s-a putut întreba academicianul Bogdan Simionescu citind scrisoarea unui român.

Bogdan Simionescu: Cineva care a lucrat în străinătate vreo şapte - opt ani cu studii medii s-a întors în România şi a zis că rămâne în România de acum şi spune că a vrut să-şi cumpere un televizor dar s-a dus întâi pe la vecini şi după câteva zile de văzut la vecini, a zis că nu mai cumpără televizor şi a scris Academiei, spunând aşa: "Noi copii şi nepoţii noştri avem nevoie de Limba Literară Română - cu "L" mare, "R" mare scrie -, pe care ei, cei din presă, nu o pot mânui, cu excepţia punerii pe note fiecare cu melodia lui sau ei, unul mai bizar decât altul, nimic altceva. Ceea ce s-a construit şi şlefuit de secole de către patrioţi iluştri - cu litere mari - pentru a deveni una dintre cele mai frumoase, mai articulate limbi de pe planetă, ei vor distruge în cel mult zece ani iar noi ne vom pierde identitatea". Un cetăţean român obişnuit care s-a întors acasă şi s-a speriat de ce a văzut la televizor, de limba care se foloseşte. Deci, poate ar trebui să fie un semnal de alarmă.

Reporter: Ce viitor acasă, ce viitor în diaspora? S-a străduit să definească Andreea Păstârnnac, ministru pentru românii de pretutindeni.

Andreea Păstârnac: Comunităţile istorice ale României sunt în continuă dezvoltare şi, dincolo de aspectele demografice, de aspectele sociale, trebuie să realizăm că limba română ieşită din arealul ei de evoluţie modernă este astăzi în faţa unor încercări extraordinare şi cred foarte mult, după ce mergem şi dăm manuale de limba română copiilor care astăzi învaţă peste tot limba română, cred că avem din ce în ce mai multă nevoie de experţi, de vocile lingviştilor, de vocile scriitorilor, ale profesorilor de limba română, ale academicienilor, pentru a explica importanţa limbii materne.

Bogdan Simionescu: Oamenii ăştia îşi organizează alt destin. Or, dacă putem să-i ţinem prin ceva, îi putem ţine în primul rând de limbă.

Andreea Păstârnac: Domnule academician, încercăm în acest an, după eforturi susţinute comune cu Ministerul Educaţiei Naţionale, să extindem programul de predare a limbii române în comunităţile româneşti şi sperăm că din această toamnă în Marea Britanie va începe cursul susţinut de Institutul Limbii Române şi încercăm, de asemenea, ca toate organizaţiile, asociaţiile, şcolile duminicale susţinute de biserici şi de culte religioase recunoscute să primească astăzi manualele după care se învaţă în România. Este foarte important ca aceşti tineri care sunt departe de ţară să înţeleagă care este programa în România, să înţelegă care sunt cerinţele lingvistice şi în acest fel sperăm că în momentul unei reveniri acasă - mereu ne gândim la revenirea acasă - poate limba română va fi mai aproape de cea din standardul limbii materne, limbii naţionale.