Dezbatere privind absorbţia fondurilor europene, organizată la Bucureşti

Deocamdată, România se află la coada clasamentelor europene privind absorbţia fondurilor europene, dar şi a ratei de multiplicare a investiţiilor, cu alte cuvinte, absorbim cu greu, iar când o facem, banii sunt investiţi în zone ce nu dau randament ulterior.

Soluţii la aceste probleme se caută, iar reprezentanţi ai oamenilor de afaceri, autorităţilor şi firmelor de consultanţă în domeniul fondurilor europene au organizat vineri, la Bucureşti, o dezbatere unde s-au discutat şi situaţii concrete.

Cum este situaţia subvenţionării preţului la energie, care dispare începând de anul viitor? Bogdan Isopescu, despre o posibilă soluţie, accesibilă prin fonduri europene:

Reporter: De la oamenii de afaceri până la autorităţi, toată lumea admite că problemele fondurilor europene se nasc atât din cauza Bruxelles-ului, dar şi din cauza modului în care România a ales de-a lungul timpului să scrie sau să aplice acest mecanism de absorbţie.

Remedieri se fac mereu, îmbunătăţiri sunt pe tot drumul, însă rezultatul pare a fi acelaşi: România este în coada clasamentului. Acceptăm realitatea?

Alţii se întreabă cum punem banii la treabă pentru a produce repede şi mai mult de acum încolo. Din păcate, susţin consultanţii, birocraţia este atât de mare, procedurile atât de instabile şi legislaţia atât de interpretabilă încât ne punem singuri beţe în propria economie.

Petru Luhan, consultant Humboldt Spirit, dă un astfel de exemplu, unde regulile se schimbă în timpul jocului.

Petru Luhan: Suntem singura ţară din UE, din 28 de state membre, în care beneficiarul răspunde pentru greşelile /statului/. Şi-au dat ok-ul pe achiziţiile publice, a venit apoi auditul şi a spus că: nu, din punctul nostru de vedere, nu sunteţi eligibili, pentru că sunteţi întreprindere mare, nu mijlocie, şi trebuie să daţi 30, 50 sau poate chiar 100% înapoi. Cu alte cuvinte, acest domn stat, cine o fi el, când a greşit, când mi-a dat banii sau când a venit după trei ani şi mi-a spus să îi dau înapoi?

Reporter: Oamenii de afaceri atrag atenţia că fondurile europene utilizate corect, rapid şi deştept pot face diferenţa între economiile europene. Una este să investeşti 1 leu şi să îţi iasă 2 lei o singură dată, alta este să investeşti 1 leu, să obţii tot 1 leu, dar în fiecare an, pe termen lung.

Numai că autorităţile, spun oamenii de afaceri, nu prea au apetit şi nici viziune pentru astfel de investiţii. Să luăm cazul sistemelor de încălzire centralizate, adică CET-urile care încălzesc o parte din populaţia urbană.

Acestea sunt în cădere liberă, pentru că sunt vechi, energia livrată este scumpă, primăriile dau subvenţii şi nimeni nu modernizează nimic. Pe scurt, aruncăm bani pe fereastră. Numai că zilele acestea, ANRE a anunţat că din 2018, subvenţia va fi eliminată, iar populaţia va plăti preţul real, adică, dublu, în cazul Capitalei. Putem avea de-a face cu o problemă socială generalizată. Vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă:

Emil Calotă: Sistemul de subvenţionare, pe care încă se mai mizează, va mai funcţiona doar în iarna următoare. Atât. Pentru că a apărut această lege, lege privind venitul minim de incluziune şi care este inspirată din directiva europeană.

Reporter: Oamenii de afaceri spun însă că există soluţii pentru ca preţul încălzirii să scadă, nu să crească, dacă sunt făcute investiţiile potrivite cu fonduri europene şi mai ales dacă primăriile sunt interesate de acest lucru.

Cristian Pârvan, unul dintre liderii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, afirmă că din păcate, autorităţile locale şi centrale nu iau în seamă inovarea pe care cercetătorii şi antreprenorii autohtoni o aduc în domeniul utilizării biomasei pentru sistemele centralizate de încălzire a populaţiei.

Cristian Pârvan: Încercăm de ani de zile să punem pe masa guvernului această problemă, guvernelor, şi din păcate, nu reuşim, nimeni în România nu reuşeşte să se mobilizeze şi să valorifice inclusiv inovarea românească în materie.

Reporter: Acest tip de investiţii mari ar rezolva mai multe probleme. În primul rând, ar fi o gură de aer pentru inovaţia românească şi pentru antreprenoriatul român. Apoi, o economie pentru populaţie şi pentru primării.

Un alt avantaj ar fi că putem scăpa de presiunea deşeurilor urbane, capitol la care am fost daţi în judecată de Comisia Europeană.

Să nu mai vorbim de locurile de muncă ce s-ar ivi din acest tip de investiţii şi să nu ignorăm faptul că utilizarea de biomasă ar elimina o parte din presiunea pe care gazul şi petrolul le exercită iarna asupra sistemului energetic şi economic românesc.

Şi ca să nu existe dubii asupra fiabilităţii acestui tip de investiţie, cea mai ieftină gigacalorie din România este livrată la Suceava.

Costă 116 lei - la jumătate faţă de Bucureşti. Este dată de o centrală pe biomasă, care încălzeşte şi dă apă caldă întregului oraş.