Destructurarea unei grupări infracţionale de falsificatori de bancnote

Procurorii DIICOT au efectuat, miercuri, cinci percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în oraşul Buşteni într-o cauză ce vizează destructurarea unei grupări infracţionale care a falsificat 17.065 de bancnote de 100 de lei, prejudiciul ridicându-se la aproximativ 1.706.500 lei.

DIICOT susţine că liderul acestei grupări a reuşit să producă cele mai bune falsuri din istoria României şi să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, gruparea respectivă este specializată în săvârşirea infracţiunilor de falsificare de monedă, complicitate la falsificare de monedă, punerea în circulaţie de valori falsificate, complicitate la punerea în circulaţie de valori falsificate, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, complicitate la deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, înşelăciune şi complicitate la înşelăciune.

Procurorii DIICOT, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Oficiului Naţional Central pentru Combaterea Falsului de Monedă, au desfăşurat activităţi de monitorizare a fenomenului de plasare a acestui tip de contrafacere, iar ca urmare a calităţii superioare a reproducerii, fiind realizate pe suport de polimer şi având imitate toate elementele de siguranţă destinate publicului (inclusiv microperforaţiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care îşi schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), fals aproape imposibil de identificat de către persoanele care intră în posesia acestora, din acest motiv a fost denumit generic "SUPER LEU".

"Evoluţia acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă, fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când aceasta era identificată în circuitul financiar, cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulaţie de momentul identificării bancnotei.

În toate situaţiile în care erau identificaţi martori (casieri ai unităţilor comerciale sau alte altor instituţii financiare - bănci comerciale), niciunul nu a putut oferi suport informaţional, întrucât nu şi-a dat seama la momentul încasării că bancnota este un fals", arată DIICOT.