Descentralizarea, "soluţie pentru spitalele din România"?

Autorităţile de la Bucureşti susţin că "o parte dintre multele probleme cu care se confruntă sistemul de sănătate publică din România ar putea să-şi găsească rezolvarea", după ce spitalele vor trece la administraţia locală.

Un proiect în acest sens anunţă data de 1 iulie drept reper pentru descentralizarea spitalelor, totul depinzând însă de avizul parlamentului.

Ministerul Sănătăţii a anunţat că în cel mult două-trei săptămâni proiectele legislative în chestiune vor intra în circuitul de avizare interministerial.

"În urma acestui proces, spitalele nu vor rămâne fără bani", a dat asigurări purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Oana Grigore.

"Prin descrentralizare, ministerul îşi va consolida rolul firesc, acela de strateg şi de formator de politici publice, iar comunităţilor locale le va reveni rolul de administrator al sistemului.

"Şi până acum, comunităţile locale aveau în gestiune patrimoniul, clădirile unităţilor sanitare, de acum încolo, administratorul va putea să ia şi decizii în ceea ce priveşte managementul acestor unităţi sanitare, deci concursurile pentru managerii unităţilor sanitare vor fi organizate de comunitatea locală, iar din punct de vedere financiar, spitalele vor rămâne în acelaşi sistem de finanţare, contracte cu casele de asigurări de sănătate", a adaugat Oana Grigore.

Probleme financiare în sistemul public de sănătate

Problemele financiare par să copleşească sistemul public de sănătate. Şefii spitalelor se plâng că nu au bani pentru medicamente, pentru materiale sanitare sau pentru curăţenie.

Spitalul Municipal Drobeta-Turnu Severin, fără bani pentru igenizarea saloanelor

Cu o datorie de peste 16 milioane de lei noi, Spitalul Municipal din Drobeta-Turnu Severin se zbate într-o sărăcie greu de imaginat, informează corespondentul Radio România Actualităţi, Mihai Bădescu.

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate alocă în fiecare lună spitalului severinean 4,5 milioane de lei noi.

Din aceşti bani, patru milioane se duc pe salarii, restul de 500 de mii fiind alocaţi pentru tratamentul şi hrana bolnavilor, curăţenie, plata utilităţilor şi alte chletuieli.

Ca să aibă o finanţare relativ adecvată, medicii de la Turnu Severin ar mai avea nevoie de 1,2 milioane de lei în plus lunar.

În aceste condiţii, bolnavii sunt internaţi şi trimişi să-şi cumpere medicamente. Nu sunt feşe, nu sunt soluţii perfuzabile, ba chiar spitalul nu mai avea, la un moment dat, nici măcar oxigen pentru sala de operaţii.

La maternitatea spitalului, asistentele şi infirmierele cumpără cu banii lor lenjerie la mâna a doua, pe care o sterilizează şi o folosesc drept scutece pentru nou-născuţi.

În spitalul severinean nu au mai venit bani pentru igienizarea saloanelor de zeci de ani, iar singurele modernizări au fost făcute de medici, cu bani din sponsorizări.

Este motivul pentru care unele interioare arată jalnic, gândacii mişună în multe încăperi, iar medicii lucrează îngroziţi că poate izbucni în orice clipă un focar de infecţie.

Spitalele din Vâlcea, corpuri de clădire neconsolidate

O situatie asemănătoare se înregistrează şi în Valcea, unde multe clădiri ale spitalelor sunt foarte vechi, unele chiar din perioada antebelică, şi nu au beneficiat niciodată de reparaţii integrale, ci doar parţiale, din lipsa banilor.

În această situaţie se află clădiri din Spitalul Drăgoeşti, ce datează din 1889 sau un corp al Spitalului Judeţean ridicat în 1895, relatează reporterul Radio România Actualităţi, Anamaria Cristea.

Banii nu au fost suficienţi nici pentru achiziţionarea medicamentelor, cele mai multe fiind cumpărate de Spitalul Judeţean Vâlcea, în comparaţie cu maternitatea, care a preferat să menţină salariile de merit ale medicilor în schimbul medicamentelor, după cum se arată într-un raport al Direcţiei de Sănătate Publică Vâlcea.

Şi asta în ciuda faptului că maternitatea se confruntă cu datorii de peste 3 milioane de lei către principalii furnizori.

Cel mai mult au de suferit însă mămicile care se văd nevoite să strângă bani pentru a asigura materialele sanitare necesare.

Femeile sunt anunţate încă de la internare că trebuie să-şi cumpere singure anumite medicamente dacă vor să nască fără probleme.

Mai mult, porţia de carne le-a fost tăiată în urmă cu câteva luni deoarece e prea scumpă. Astfel, pacientele primesc acum mese ce conţin doar lactate şi ouă.