"Deocamdată, nu putem vorbi de noi capacități de producție a energiei electrice puse în funcțiune în viitorul imediat"

"Apel matinal" - Invitat: Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO - Asociația Producătorilor de Energie Electrică

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI +
Realizator - Daniela Petrican: Proiectul de modificare a ordonanței privind energia care plafonează la maximum un 1 și 30 de bani kilowatt-ul/oră de curent electric a fost votat în Camera Deputaților și va merge la promulgare. Clienții casnici vor plăti maximum 80 de bani pe kilowatt/oră cu TVA inclus, pentru un consum lunar de maximum 255 de kilowat realizat în perioada 1 septembrie 2022 - 31 decembrie 2022. Tot un preț maxim de 80 de bani pe kilowatt-oră cu TVA inclus va fi pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023 - 31 martie 2025 de către clienții casnici al căror consum lunar la locul de consum este cuprins între 100 și 255 de kilowați.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Iar consumul de energie electrică, da, cuprins între 255 și 300 de kilowați-oră pe lună se facturează la prețul maxim de un 1 și 30 de bani pentru fiecare kilowatt-oră cu TVA inclus, iar în cazul în care consumul depășește 300 de kilowați-oră pe lună, întreg consumul se facturează la prețul maxim de care aminteam. Cu ce implicații, discutăm chiar acum cu invitatul "Apelului Matinal", Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO - Asociația Producătorilor de Energie Electrică. Bună dimineața!
Silvia Vlăsceanu: Bună dimineața!
Realizator - Cătălin Cîrnu: V-am promis că ne reîntoarce la discuții o dată ce va fi aprobat proiectul de modificare a ordonanței privind energia. Ieri, chiar aici, la Apel Matinal, vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege, spunea că piața energiei va fi mult mai stabilă anul viitor, după ce plafonarea prețurilor va intra în vigoare, pentru că furnizorii nu vor mai avea motive să amâne emiterea facturilor, așa cum se întâmplă acum. Dumneavoastră vă așteptați la o stabilizare a pieței?
Silvia Vlăsceanu: Din punct de vedere al prețului, da, într-adevăr, au o predictibilitate și furnizorii și nu pot să mai invoce că trebuie să calculeze lunar un preț mediu de achiziție pentru cei care consumau peste 300 de kilowați oră pe lună. Faptul că s-a pus acest plafon și toată lumea știe exact în ce marje de consum se încadrează și cât plătește pentru consumul aferent și pentru furnizor, până la urmă, ar trebui să le asigure un orizont, până la urmă, al facturilor pe care urmează să le emită. În plus, nici facturile de regularizare nu mai pot fi emise în orice condiții sau, eu știu, pentru consumul care să depășească trei luni perioada maximă de citire a contoarelor, ceea ce, iarăși, ar trebui să fie un avantaj, atât pentru consumatorii care s-au plâns sau cărora nu le erau citite contoarele la timp, cât și pentru furnizori, care primesc aceste informații de la operatorul de distribuție, cel care citește, practic, contoarele.
Realizator - Daniela Petrican: Prețul plătit de consumatorul casnic a crescut semnificativ în ultima perioadă. Noi capacități hidro, cuplate cu modernizarea și extinderea centralei de la Cernavodă, de exemplu, pot face diferența în buzunarul consumatorului român. Putem vedea, la un moment dat, o scădere a prețului pe kilowatt, dar și energia electrică mai accesibilă pentru consumatori?

Silvia Vlăsceanu: Că avem o lipsă de capacități noi de producție sau că producem insuficient în România, este un adevăr pe care îl spunem de mulți ani de zile, doar că acum se văd efectele întârzierii acestor decizii. Deciziile de a pune în funcţiune noi capacități, chiar dacă s-ar lua astăzi sau ieri, durează ani de zile. Deci, pentru a pune o capacitate de bază, a produce în bandă energie electrică, ai nevoie de investiții serioase, semnificative, cu impact financiar solid. Deci, durează trei, patru, cinci, dacă nu mai mult. Modernizarea grupului 1 de la unitățile din Cernavodă va începe într-adevăr, de-abia în 2027 și va scoate în funcțiune, pentru cel mult, să sperăm, doi ani Unitatea 1. Deocamdată, nu putem vorbi de noi capacități de producție a energie electrice puse în funcțiune în viitorul imediat. Durează, din păcate, durează și mai este și această competiție, să spunem, între state, pentru că este o mare presiune și asupra furnizorilor de echipamente. Ai nevoie de echipamente specifice pentru care au intrat în competiție și comenzile durează din ce în ce mai mult, pentru că sunt dependente şi ele, la rândul lor, de anumite materiale, care la rândul lor sunt produse în alte zone ale lumii. Deci, nu putem spune că mâine, dacă luăm decizia de a finaliza anumite capacități, vor fi puse într-o lună, două. Important e să luăm decizia de a le finaliza măcar.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, tot vorbim de independența energetică. Dumneavoastră cum vedeți evoluția în următorii ani, apropo și de sursele alternative? Energia verde rămâne opțiunea corectă în acest moment, de exemplu?
Silvia Vlăsceanu: Sunt, într-adevăr, aţi pus mai multe întrebări. Eu n-aș vorbi, neapărat, de independență energetică, ci de reducerea dependenței energetice. Până la urmă, putem vorbi de a produce suficientă energie electrică în România și să redevenim importator net de energie. Deci, dacă ne referim la energie electrică. La gaze naturale vedem că ne-am redus dependența de gazul rusesc, pentru că încercăm să producem mai mult în România și să începem alte exploatări, inclusiv cele din Marea Neagră şi resurse energetice pot să însemne și alte resurse, până la urmă, uraniu, cărbune și așa mai departe. Deci, important este să ne menținem dependența energetică sub un anumit plafon în care am fost tot timpul. Deci, România, față de alte state membre ale Uniunii Europene, este pe locul doi-trei în ceea ce privește acest indicator. Acum, tranziția către energie verde se va face, dar trebuie făcută într-un ritm accesibil, suportabil și care să nu afecteze mixul nostru energetic, pentru că, până la urmă, ne dorim să avem un mediu curat, să avem surse de energie regenerabilă din care să producem energie electrică, dar acesta nu pot înlocui capacitățile care produc în bandă. Sunt în general fluctuante, vântul bate când vrea Cel de Sus, soarele - și el ceva mai predictibil, pentru că este pe perioada zilei, mai ales în sezonul cald, dar nu putem elimina totuși anumite surse, nuclear, hidromare, care este, la rândul său, totuşi, o sursă regenerabilă, dar nu intră de multe ori în discuţie când vorbim de tranziţie energetică, toată lumea se gândeşte doar la soare şi vânt, mai sunt și alte surse regenerabile, dacă stăm să ne gândim: biogaz, biomasă, deci putem să ne gândim, la care putem noi avea acces. Alte state poate au acces şi la energia mareelor, să zicem, dar, revenind, trebuie să o facem într-un ritm care să nu afecteze siguranța în alimentare, continuitatea alimentării cu energie electrică și securitatea sistemului, siguranţa sistemului electroenergetic. O vom face, dar trebuie totuși reetapizate etapele.
Realizator - Daniela Petrican: Dar cât de dificil este să ne transformăm și noi, măcar în parte, din consumatori în prosumatori, respectiv cât de grea va fi implementarea în masă a soluțiilor personale cu panouri fotovoltaice?
Silvia Vlăsceanu: Niciodată nu va fi o implementare în masă, pentru că nu este... nu neaparat din punct de vedere al costurilor, dar nu toate zonele sau nu toți consumatorii casnici pot să îşi implementeze astfel de soluții. Gândiţi-vă, sunt multe apartamente, sunt multe blocuri cu multe etaje, a căror suprafață, terasă, este limitată și nu ar putea toți locatarii dintr-un bloc să aibă acces, cel mult pentru consumul comun al, eu ştiu, lift, luminatul de pe scară. Deci, din start nu pot avea toți, nu pot fi toți prosumatori. Sunt zone în care soarele este prea puţin şi pe perioada verii şi atunci chiar nu merită să investeşti, dar poţi să te gândeşti la altă sursă, poate o pompă de căldură, care și aceasta costă, deocamdată, tocmai pentru că este această goană, să zicem, de a instala astfel de echipamente. În final, însă, nu peste tot vor putea fi implementate astfel de soluții și nu toți trebuie să ne gândim că trebuie să devenim prosumatori. Cine poate și are și condiții geografice, să spun, este ajutat de locația în care are locuința sau casa. Într-adevăr, se poate gândi azi, mâine, totuși, în viitor, mai ales că și legislația vine cu mai multe facilități și încurajează, până la urmă, cetățenii să devină prosumatori. Pot să apară și sperăm să apară legislația, chiar a încurajat legislația europeană, comunități ale cetățenilor, comunități de energie prin care ei pot să-și dezvolte în comun sisteme de producere, distribuție, chiar furnizare de energie electrică.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, aici este nevoie de comunicare. Știm bine ce se întâmplă și în cazul fermierilor, care nu mai vor să audă de asociații, de cooperative, dar, până la urmă, sunt soluții, cel puțin pentru viitorul apropiat.
Silvia Vlăsceanu: Sunt soluții care trebuie analizate într-adevăr, de la caz la caz și în care, într-adevăr, comunicarea trebuie mult îmbunătățită.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, încercăm să fim de fiecare dată liantul dintre cei care ne ascultă, oficialități sau privat. Mulțumim pentru prezența alături de noi și astăzi!
Silvia Vlăsceanu: Cu mare plăcere!
Realizator - Cătălin Cîrnu: Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică.