Declaraţiile preşedintelui privind abdicarea, sancţionate

Prestigiosul cotidian Washington Post scrie că atacul lui Traian Băsescu la adresa Regelui Mihai i-a "şocat" pe români.

Preşedintele României a lansat un atac dur la adresa Regelui Mihai, acuzându-l că este responsabil pentru Holocaust în România şi numindu-l "slugă la ruşi", scrie Washington Post, în ediţia electronică de joi, menţionând că aceste afirmaţii i-au "şocat" pe români.

Washington Post, preluând o ştire Associated Press, notează în ediţie sa electronică că Traian Băsescu a afirmat că, întrucât Mihai era şef al statului în timpul regimului mareşalului Ion Antonescu - premier din 1940 până în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - şi el ar trebui considerat responsabil pentru moartea a aproximativ 280.000 de evrei şi 11.000 de ţigani.

"Comentariile lui Băsescu i-au şocat pe români, care îl respectă pe fostul monarh şi preţuiesc rolul său în istorie", precizează Washington Post, adăugând că poziţia preşedintelui este similară celei din perioada comunistă, când Regele Mihai era desconsiderat de regim, iar rolul său era minimalizat.

Clasa politică şi istoricii au reacţionat

Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu, i-a adresat joi o scrisoare regelui Mihai I în care îi cere scuze în numele "românilor care-şi respectă istoria" pentru că "a fost jignit" de preşedintele Traian Băsescu, potrivit căruia decizia de abdicare a Regelui Mihai a fost "un act de trădare".

"În numele tuturor compatrioţilor mei care Vă respectă ca pe un simbol al istoriei noastre, Vă cer eu iertare pentru această agresiune stupidă şi ticăloasă. Suntem alături de Majestatea Voastră pentru ceea ce aţi reprezentat şi reprezentaţi, din respect pentru istoria şi demnitatea României", se arată în scrisoarea lui Crin Antonescu către regele Mihai.

Principesa Margareta a declarat că nu doreşte să comenteze declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu referitoare la Regele Mihai, considerând că "aşa este cel mai bine".

Preşedintele Traian Băsescu a spus miercuri seară într-o emisiune de televiziune că "abdicarea regelui a fost un act de trădare a interesului naţional al României".

Audio: Declaraţia despre abdicarea regelui, făcută de preşedintele Traian Băsescu la postul B1TV.

"Tot continuăm să considerăm că abdicarea Regelui a fost un mare act patriotic. Nu. A fost un act de trădare a interesului naţional al României, abdicarea din partea Regelui. Acesta este punctul meu de vedere", a declarat preşedintele României.

"Vedeţi, noi încă nu ne aşezăm corect valorile. Spre exemplu, pentru noi toţi şi pentru istorie, Antonescu rămâne responsabil de Holocaust împotriva evreilor şi a ţiganilor, ducerea lor în Transnistria, nu ştiu ce. Nimeni nu spune că statul român avea un şef de stat atunci.

Mareşalul Antonescu era doar prim-ministru atunci. Unora le dăm averile, iar pe alţii îi considerăm criminali de război - şeful de stat şi prim-ministru. Doar pentru că unul a fost slugă la ruşi şi a lăsat ţara prin abdicare îl iertăm, de toate păcatele?", a adăugat el.

În decembrie 2006, Traian Băsescu s-a referit la "abdicarea forţată a Regelui Mihai" într-un discurs de condamnare a comunismului ţinut în Parlament.

Preşedintele enumera printre argumentele condamnării comunismului "anihilarea statului de drept până la 1946" şi "distrugerea partidelor politice şi continuităţii".

Atunci, preşedintele declara: "Principalele acţiuni criminale menţionate în Raport şi pe care ţin să le amintesc aici, ca argument pentru această prea-mult amânată condamnare sunt următoarele: (...)

(2) Anihilarea statului de drept şi a pluralismului prin înscenări şi fraude, mai ales după furtul alegerilor din noiembrie 1946.

(3) distrugerea partidelor politice şi a continuităţii constituţionale a statului român, prin abdicarea forţată a Regelui Mihai".

Istoricii, surprinşi de declaraţiile preşedintelui

Mai mulţi istorici s-au arătat surprinşi de poziţia exprimată de preşedintele Traian Băsescu, potrivit redactorului Radio România Actualităţi, Sergiu Şteţ.

Abdicarea a avut loc în contextul în care România era condusă de mai bine de doi ani şi jumătate de Guvernul pro-URSS al lui Petru Groza, iar Europa era împărţită în sfere de influenţă de aliaţii victorioşi în al Doilea Război Mondial.

Alexandru Vulpe, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice a Academiei Române, avea 16 ani în momentul abdicării.

El îşi aminteşte contextul în care regele Mihai a renunţat la tron şi este de părere că, dacă nu ar fi abdicat, ar fi fost expulzat, sau reprezentanţii armatei sovietice, aflată pe teritoriul României, ar fi decis suprimarea regelui.

"Lumea spera încă într-o schimbare a situaţiei generale mondiale, respectiv, ştiţi bine cum se spunea: "Vin americanii". Au venit ruşii - nu? - şi au rămas ruşii încă 50 de ani, dar ăsta era spiritul atunci: vin americanii să ne ajute, o să înceapă războiul şi o să-i dea afară pe ruşi.

"În contextul ăsta, oamenii se gândeau ce e mai practic de făcut şi poate mulţi s-au gândit că regele ar fi putut face din străinătate, având în vedere relaţiile foarte strânse pe care le avea cu toate Casele Regale din Europa, să facă mai mult pentru ţară, decât dacă ar fi murit aici şi l-am fi făcut poate erou astăzi", a declarat Alexandru Vulpe.

Regele Mihai susţine că a fost ameninţat cu arestarea a mii de persoane

Regele Mihai este singurul fost şef de stat din perioada celui de-al Doilea Război Mondial care se mai află în viaţă.

Într-un interviu din 2007, publicat de cotidianul "New York Times", regele Mihai susţine că a abdicat în urma şantajului la care a fost supus de regimul comunist.

Fostul suveran susţine că guvernul comunist ar fi ameninţat cu arestarea a mii de persoane şi executarea lor.

Pe de altă parte, există relatări neconfirmate oficial care citează însă documente ale Securităţii, conform cărora regele Mihai ar fi acceptat să abdice, în urma unor negocieri cu guvernul comunist.