"Declarațiile președintelui Iohannis, că va ajuta Republica Moldova în orice situație, sunt foarte importante"

Daniela Petrican: Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, vine, astăzi, în vizită oficială în România, la invitația omologului său, Klaus Iohannis. Discuțiile vor viza susținerea acordată Republicii Moldova pe drumul său european și proiectele comune de interes strategic în domenii precum: energia, transporturile și sănătatea.

Cătălin Cîrnu: În actualul context politic și militar, pe agendă se află și provocările de securitate, dar și gestionare a efectelor economice și sociale ale agresiunii Rusiei în Ucraina. Iar invitatul "Apelului matinal" de astăzi este Anatol Șalaru, fost ministru al apărării din Republica Moldova. Bună dimineața!

Daniela Petrican: Bună dimineața!

Anatol Șalaru: Bună dimineața!

Cătălin Cîrnu: Vizita președintei Maia Sandu are loc cu doar o zi înainte de împlinirea unui an de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Vă întrebăm cât de puternic se resimte acum presiunea politică și chiar militară asupra Republicii Moldova, mai ales după ultimele declarații de la Kremlin.

Anatol Șalaru: Ultimele evenimente care au avut loc în Polonia, și la Bruxelles și la Moscova au demonstrat cât de importantă este pentru securitatea regională Republica Moldova. Și din cauza asta, Rusia depune eforturi disperate pentru a destabiliza situația și pentru a face guvernarea, în primul rând pe Maia Sandu să demisioneze și să fie înlocuiți cu persoane obediente Moscovei: un guvern marionetă al Kremlinului. Deoarece Rusia își dorește cu disperare păstrarea unui cap de pod, unui platzdarm antiucrainean și anti-NATO în Republica Moldova. Pentru aceasta, încă de anul trecut, a investit mulți bani și a trimis mulți oameni în Republica Moldova să destabilizeze situația. Protestele organizate de Partidul lui Şor, de Partidul Socialiștilor nu s-au încununat cu succes în toamnă și, prin urmare, au decis să-şi amplifice forțele și să le reînceapă aceste proteste, acum, în luna februarie, dar, de data asta, s-au făcut publice planuri de destabilizare și cu alte metode: grupuri de polițiști trecuți, dați afară din Ministerul de Interne, polițiști nemulțumiţi, grupurile criminale controlate de Moscova, din regiunea găgăuză, din Transnistria, din Chișinău, din Bălţi, mulți din Coloana a cincea, care își doresc răsturnarea guvernului. De asemenea, Rusia a întreprins acțiuni de destabilizare economică. Să ne amintim că au micșorat cu 50% volumele de gaze trimise către Republica Moldova. Au închis curentul de mai multe ori. Și guvernarea a obținut, totuși, anumite succese în combaterea acestor acțiuni ale Rusiei. S-a finalizat construcția gazoductului Iași-Chișinău. Rusia a simțit că-și pierde controlul economic, pârghiile pe care le-a avut asupra economiei Moldovei. Noi am început să găsim surse alternative pentru gaz. Am început să construim o linie de înaltă tensiune, care va uni direct în Republica Moldova cu România, fiindcă, până acum, energia electrică trecea printr-o linie care intra întâi pe teritoriul Ucrainei, după aceasta prin Transnistria și după aceasta ajunge la Chișinău şi oferea posibilitata Transnistriei să oprească, oricând își dorea, curentul care vine Republica Moldova. Toate aceste acțiuni ale guvernului au făcut Rusia să fie disperată deoarece își pierde pârghiile.

Daniela Petrican: Dar ce înseamnă, ce implică decizia Rusiei de a nu mai recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova?

Anatol Șalaru: Deocamdată, nu ne putem da seama ce vor prin această decizie, prin anularea acestui decret, până când nu va fi publicat noul decret. Dar putem face multe interpretări. Deci să presupunem că, Rusia, mâine, declară că recunoaște independența Transnistriei. Deoarece în 2006, în Transnistria a fost organizat un referendum în care 98% din populația de acolo a cerut unirea cu Rusia. Declararea independenței s-a făcut mai demult a Transnistriei. Să ne imaginăm că mâine Rusia declară că recunoaște independența Transnistriei și răspunde pozitiv cererii Transnistriei de unire cu Rusia.

Cătălin Cîrnu: Îmi amintesc de o declarație a dumneavoastră, cum că transnistrenii nu sunt cointeresați în războiul pe care Rusia îl poartă în Ucraina, deoarece ei se bucură de beneficiile acordului de asociere cu Uniunea Europeană, iar peste 60% din exporturile din Transnistria merg în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

Anatol Șalaru: Așa este, și acum cred la fel, că cei din Transnistria nu au niciun chef să fie parte a unui conflict, dar imaginați-vă că pe ei nu i-au întrebat niciodată nimic și Rusia poate să facă asta fără să-i întrebe pe transnistreni, mai ales că are acolo armată de ocupație. Au aproape 2.000 de militari care sunt membri ai grupului operativ tactic rusesc, care face parte din districtul militar de vest al Rusiei, și au în jur de 500 de pacificatori care oricât pot fi înarmați și trimiși în așa-numita conducere a Transnistriei, să le amintească cine sunt ei, iar ce va face Republica Moldova dacă Rusia va declara că acesta este teritoriul rusesc, face parte din Rusia? Cererea transnistrenilor se află în Duma de Stat a Rusiei, de aderare la Rusia, și rachetele rusești nu ne vor întreba. Deci, se examinează... acesta este scenariu cel mai prost, adică Rusia poate să pedepsească Republica Moldova, să spună: domnilor, ați încălcat, ați izolat, de exemplu, populația rusă, care se află în Transnistria și veți răspunde pentru asta. Sunt mai multe scenarii; ăsta este cel mai prost. Eu nu aș vrea ca el să se realizeze și sper că Rusia, când a anulat acest decret nu a avut în vedere Republica Moldova, pentru că este un decret foarte mare, care vorbește direct, vorbește despre liniile directorii ale politicii externe ale Rusiei, în care Rusia respecta, declara cel puțin că respectă integritatea teritorială a acestor țări, inclusiv Republicii Moldova. Dar, începând de alaltăieri, Rusia, așa, cel puțin, a devenit mult mai sinceră în politica lor externă, fiindcă până acum ei declarau că respectă integritatea teritorială, dar n-au respectat-o; ei niciodată nu...

Cătălin Cîrnu: Să lăsăm declarațiile războinice sau scenariile negre. Cât de mult contează însă, pe plan diplomatic, să spunem, ca România să fie atât, să fie aproape, să rămână aproape de Republica Moldova?

Anatol Șalaru: Deci, România întotdeauna a fost aproape de Republica Moldova și doar datorită Ucrainei și eforturilor depuse de diplomaţia românească, Republica Moldova a primit statutul de candidat la Uniunea Europeană. România a fost factorul mobilizator. Întotdeauna, în orice situație România a fost alături de Republica Moldova şi declarațiile președintelui Iohannis, că va ajuta Republica Moldova în orice situație, sunt foarte importante. Republica Moldova este veriga slabă în această regiune.

Daniela Petrican: Și de ce are acum mai multă nevoie Republica Moldova? Trebuie să menționăm și faptul că noul premier al Republicii Moldova, Dorin Recean, este, de asemenea, așteptat în perioada următoare în România, într-o primă vizită externă de la învestirea în funcție.

Anatol Șalaru: Da, tradițional, guvernele proeuropene prima vizită o fac în România, și președintele, la fel. Este foarte important astăzi, deoarece se încearcă destabilizarea Republicii Moldova. Rusia are nevoie de aeroportul Chișinău. Un guvern marionetă ar permite militarilor ruși să vină în număr foarte mare în Republica Moldova, deoarece există curse aeriene care leagă Armenia de Moldova, de la Istanbul, pe unde tradițional rușii, atunci când au vrut să ajungă în Transnistria, au venit cu aceste curse. Nu există frontiere terestre și de aceea este important să se păstreze această guvernare, iar astăzi Republica Moldova are nevoie de consolidarea instituțiilor statului, în primul rând deoarece aceste instituții trebuie să fie capabile să aplice legea. S-a votat de curând legea separatismului, prin care separatiștii din regiunea găgăuză și din regiunea transnistreană pot fi trași la răspundere, le pot fi intentate dosare penale și pot fi condamnați. Ei sunt foarte îngrijorați de această lege și de aplicarea ei. Au făcut demersuri mari către multe instituții internaționale ca să nu fie aplicată această lege. Deci, sarcina lui Dorin Recean este să consolideze instituțiile statului, să aplice legea, dar și în același timp să atragă resurse financiare din afara Republicii Moldova pentru a potoli spiritele. Vă dau un simplu exemplu: Rusia mizează pe faptul că cei care sunt nemulțumiți de creșterea tarifelor la gaz, la energie electrică, creșterea prețurilor vor adera la aceste proteste antiguvern, deşi nu sunt susținătorii lui Ilan Șor sau susținătorii Partidului Socialiștilor și deocamdată guvernarea a reușit să plătească anumite sume mari de bani, de fapt, pentru compensații populației vulnerabile la creșterea prețurilor.

Cătălin Cîrnu: Da, lucrurile sunt lucruri sunt clare, tocmai de aceea Moldova are nevoie nu doar de sprijinul României, de sprijinul Uniunii Europene, și de sprijinul Statelor Unite ale Americii, pentru că Joe Biden și-a reafirmat sprijinul Statelor Unite ale Americii pentru Republica Moldova și mai ales pentru integritatea teritorială. Mulțumim pentru discuția pe care am purtat-o. Să rămânem optimiști. Până la urmă, diplomația, sperăm noi, să găsească drumul cel mai bun pentru ca lucrurile să revină sau să reintre pe făgașul normal.

Anatol Şalaru: Şi eu vă mulţumesc.

Cătălin Cîrnu: Anatol Șalaru, fost ministru al apărării din Republica Moldova, a fost invitatul de astăzi al „Apelului matinal”.