Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Declaraţii susţinute de ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken

Declarații comune de presă ale ministrului afacerilor externe, Excelența Sa, domnul Bogdan Aurescu și ale secretarului de Stat al SUA, Excelența Sa, Antony Blinken.

Declaraţii susţinute de ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken
Foto: gov.ro

29 Noiembrie 2022, 13:20

RADOR+RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (29 noiembrie, ora 13:00)
-: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine ați venit! Urmează acum declarații comune de presă ale ministrului afacerilor externe, Excelența Sa, domnul Bogdan Aurescu și ale secretarului de Stat al SUA, Excelența Sa, Antony Blinken. După declarațiile de presă, în limita timpului, vom lua și două întrebări. Excelența voastră, domnule ministru Aurescu, aveți cuvântul.

Bogdan Aurescu: Bună ziua! Este o plăcere pentru mine să îi urez bun venit la București domnului secretar de stat Antony Blinken. Draga Antony, bun venit la București! Pentru mine este o zi minunată, de fapt, pentru că această vizită vine într-un moment simbolic și foarte oportun, pentru că anul acesta sărbătorim a 25-a aniversare a parteneriatului nostru strategic, foarte vibrant, foarte dinamic. Mărturisesc că sunt atașat personal de acest parteneriat strategic, deoarece, în ultimii 14-15 ani, am fost implicat personal în dezvoltare a parteneriatului nostru strategic și cred că unul dintre accentele, pe când eram negociator-șef pentru declarația comună a parteneriatul strategic, care a fost unul și este încă una dintre marile realizări ale dimensiunii politice și militare ale parteneriatului nostru strategic.

Am să trec acum la limba română. Vizita ta la București are loc în acest context foarte special al aniversării unui sfert de secol de la lansarea parteneriatului strategic între România și Statele Unite, care este un pilon esențial al politicii externe și de securitate a României. Şi mă bucur că, deși în aceste zile găzduim numeroase evenimente cu greutate la București, reuniunea liderilor de la Munchen și mai ales, reuniunea ministerială NATO, care începe astăzi, mă bucur că am putut avea o rundă substanțială de discuții bilaterale./bcodreanu/ Evaluarea noastră comună este că acest parteneriat este mai solid ca niciodată, fapt confirmat de numeroasele decizii și proiecte comune cu caracter strategic, care aduc beneficii reciproce cetățenilor români și americani. Fie că vorbim de securitate, de economie sau de energie. Și trebuie spus foarte clar că obiectivul comun al României și Statelor Unite este de a dezvolta și aprofunda în continuare acest parteneriat strategic. De aceea, am discutat astăzi și am convenit ca următoarea rundă de dialog strategic între România și Statele Unite să aibă loc la București în primăvara anului viitor. Am trecut în revistă împreună principalele progrese în parteneriatul strategic, în diversele sale dimensiunii, de la vizita pe care am făcut-o pe 8 noiembrie 2021 la Washington și am să numesc doar câteva dintre acestea. Atunci discutam despre creșterea prezenței militare americane în România, ceea ce, iată, s-a întâmplat. Avem o prezență solidă a Statelor Unite pe teritoriul României, aproape 4.000 de militari. Am vorbit atunci despre consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, mai ales în zona Mării Negre, iar acest lucru s-a întâmplat prin deciziile foarte importante ale Summit-ului istoric de la Madrid.

Am vorbit despre procesul de aderare a României la OCDE și mulțumesc încă o dată în Statele Unite pentru sprijinul puternic pentru acest proces. Suntem deja într-o fază avansată, am dobândit statutul de candidat și începem curând negocierile de aderare. Am discutat atunci despre avansarea proiectelor în domeniul nuclear civil, inclusiv în ceea ce privește finanțarea și deja sunt progrese evidente în acest domeniu. Am discutat atunci despre importanța unui raport pozitiv al Departamentului de Stat privind traficul de persoane și, într-adevăr, avem deja un raport pozitiv în acest sens. Am discutat atunci despre o coordonare mai strânsă în ceea ce privește provocările de securitate regională, iar acest lucru se întâmplă în mod evident. Avem și o veste bună: astăzi are loc audierea în Congresul Statelor Unite a viitorului ambasador al României, al Statelor Unite la București și mă bucur că avem această coincidență care cred că, totuși, nu este chiar o coincidență. Am discutat despre stadiul proiectelor comune în domeniul securității energetice și, dincolo de proiectele foarte importante pe care le avem în ceea ce privește dezvoltarea centralei de la Cernavodă și proiectul Centralei cu reactoare modulare mici. Atât Statele Unite, cât și România împărtășesc o preocupare comună pentru securitatea energetică a statelor vecine: Ucraina și Republica Moldova.

Și am discutat împreună despre ceea ce putem să facem în continuare pentru a îmbunătăți securitatea energetică atât a Ucrainei, cât și a Republicii Moldova. Am arătat modul în care România sprijină Republica Moldova, furnizând o cantitate foarte importantă aproape 80% acum de energie electrică din necesarul de consum. Am prezentat și rezultatele trilaterale pe care am creat-o, România, Republica Moldova, Ucraina, cu o componentă energetică puternică. Am discutat, evident, și despre prioritatea pe care o acordăm aderării României la programul Visa Waiver, care este un obiectiv comun al României și Statelor Unite și avem, deja, trebuie spus, în urma vizitei pe care am făcut-o la Washington anul trecut, un dialog intens la nivel politic și tehnic pentru pregătirea României pentru a îndeplini condițiile de intrare în acest program și am convenit să continuăm și mai strâns cooperarea noastră și să lansăm la începutul anului viitor campania de comunicare publică pe acest subiect.

De asemenea, evident, am discutat despre securitate și implicațiile în regiune ale contextului războiului pe care Federația Rusă l-a declanșat împotriva Ucrainei și am mulțumit din nou Statelor Unite pentru angajamentul de neclintit față de securitatea statelor de pe Flancul Estic și mai ales pentru securitatea României. Vom discuta în aceste zile la reuniunea miniștrilor de externe NATO, despre implementarea cât mai curând a deciziilor Summitului de la Madrid, mai ales cele care se referă la consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic și mai ales în zona de sud a acestuia, la Marea Neagră. Am discutat, de asemenea, despre dezvoltare a în continuare a cooperării în ce privește dotarea forțelor armate române cu echipamente militare moderne, în contextul în care România a decis să treacă de la alocarea a 2% din PIB pentru apărare la 2,5 % din PIB începând cu bugetul anului viitor.

Și, de asemenea, am discutat despre modul în care România ajută Ucraina pentru a face față consecințelor războiului declanșat de Rusia împotriva acestui stat. Mă refer aici la asistența pe care am acordat-o refugiaților ucrainieni peste 2,9 milioane de cetățeni care au intrat pe teritoriul României, despre sprijinul pe care îl acordăm facilitării tranzitului de cereale și alte produse agricole ucrainene prin România, peste 8,4 milioane de tone de produse agricole care au trecut prin România prin porturile românești de la Dunăre și portul Constanța. Și am discutat, de asemenea, și despre un posibil proiect comun pentru a dezvolta mai departe capacitatea Canalului Sulina, pentru a putea să facilităm și mai mult tranzit. Altfel, așa cum este foarte clar din discuțiile pe care le-am avut astăzi, toate aceste eforturi pe care România le-a făcut pentru dezvoltarea infrastructurii sale vor fi extrem de utile atunci când vom începe reconstrucția Ucrainei. Nu în ultimul rând, am discutat despre abordarea strategică asupra securității Mării Negre și despre creșterea rezilienței în această regiune, despre consolidarea caracterului liber, sigur, prosper al Mării Negre într-o etapă. Şi din acest punct de vedere am prezentat propriile noastre evaluări și idei într-un document consistent, care reprezintă de fapt o aducere la zi a unui document similar pe care l-am prezentat anul trecut la Washington, care să ajute la conturarea strategiei Statelor Unite privind regiunea Mării Negre, prin securitatea în regiunea Mării Negre.

Am vorbit și despre Inițiativa celor Trei Mări, pentru că România, anul viitor, va găzdui summit-ul acestei inițiative și despre proiectele noastre prioritare, proiectele de interconectare strategică, cu accent pe proiectul Rail-2-Sea, care conectează Constanța de Portul Gdańsk din Polonia și sperăm într-o implicare sporită a Statelor Unite. În sfârșit, am discutat despre multe alte aspecte extrem de importante, dar cred că cel mai important este faptul că astăzi am convenit că parteneriatul nostru strategic, la 25 de ani de existență, este nu numai extrem de solid, poate la cel mai înalt vârf de până acum, dar are și multiple alte oportunități de dezvoltare și de adâncire în continuare, iar Statele Unite și România sunt perfect de acord că trebuie să lucreze asupra dezvoltării pe mai departe și adâncirii acestui parteneriat. Vom continua dialogul nostru și în cadrul reuniunii ministeriale NATO, pe aspecte foarte concrete care țin de securitatea euroatlatică, care țin de importanța strategică a Mării Negre. Îi mulțumesc încă o dată domnului secretar de stat pentru această vizită substanțială și ai cuvântul.

Antony Blinken: Mulțumesc, Bogdan și bună ziua, tuturor. Am încheiat acum o întrevedere foarte productivă şi vreau de la început să mulțumesc gazdelor noastre de aici: domnul președinte Iohannis, prim-ministrul Ciucă, prietenul meu, ministrul Bogdan, pentru ospitalitatea voastră, dar pentru parteneriatul vostru, ceea ce este cel mai important și nu numai în ziua de astăzi, în fiecare zi. Prima mea vizită la București a avut loc în 1997, când am însoțit pe președintele Clinton cu ocazia lansării parteneriatului. Îmi amintesc ziua aceea ca și cum ar fi fost ieri. Zeci mii de români care au umplut în Piaţa Universități sub soarele strălucitor, tricolorul pe care președintele Clinton l-a desfășurat și angajamentul care și l-a asumat când a spus: de-a lungul parcursului lung către democrație, America va fi alături de voi. De aceea este o plăcere să mă reîntorc la București, după 25 de ani de la aniversarea acestui parteneriat, dar, mai ales, pentru că construim acum parteneriatul pentru următorii 25 de ani.

Când ne gândim la cei 25 de ani care au trecut, e remarcabil ce strânsă relație avem, cum s-a consolidat această relație. Este un parteneriat care e susținut de relații robuste, economice, în domeniul energetic, o investiție. Este aprofundat de cooperarea în cadrul organizațiilor și inițiativelor internaționale, ca Inițiativa celor Trei Mări. Parteneriat înrădăcinat în relații personale care se regăsesc de decenii, dar în fiecare zi, în plus, mii de studenţi, lucrători, antreprenori, turiști care călătoresc între țările noastre. Şi este un parteneriat care este bazat pe valori comune: dreptul internațional, valori democratice pe ordine, bazate pe statul de drept. Și Statele Unite rămân angajate de a sprijini eforturile României de a-și consolida mai mult statul de drept și a combate corupția.

Statele Unite nu pot să își dorească un aliat mai marcant și angajat ca România, o țară care găzduiește mii de militari americani și NATO pe bazele aeriene și navale, în serviciul Alianței NATO. Țările noastre cum lucrează în mod strâns la operațiunile la Marea Neagră, care sunt și vor fi un focus important strategic pentru NATO. Rămânem uniți în fața războiului brutal al președintelui Putin în Ucraina. Din februarie, am colaborat îndeaproape cu zeci de aliați, de parteneri, am acționat cu promptitudine, cu coordonare și hotărâre în jurul lumii pentru a contracara agresiunea rusă și a ajuta Ucraina. Am intensificat această asistență pentru securitate în Ucraina, am blocat motorul economiei de război a Rusiei cu sancțiuni și controlul exporturilor. Am furnizat programe de asistență economică umanitară în Ucraina, în timp ce președintele Putin bombardează infrastructuri cinci zile. În toate aceste acțiuni, rolul de lider al României a fost esențial. Românii și-au deschis locuințele, sufletele către milioane de cetățeni nevinovați în Ucraina, care fug din calea violenței, în special femei, copii. Mii şi mii rămân încă pe teritoriul român. Românii au furnizat alimente, apă, echipamente medicale, combustibil către Ucraina. De asemenea, s-a simţit exportul a mai mult de 5,8 milioane de tone de cereale din Ucraina, pentru a evita astfel şi o criză de înfometare în jurul lumii. România găzduiește comandamentul multinațional de divizie sud-est al NATO și alte comandamente-cheie. România nu numai că respectă, dar depășește chiar angajamentul asumat de aliați de a aloca 2% din PIB pentru apărare.

Știm foarte bine că rolul de lider al României în această luptă a impus costuri pentru populație, în România, dar și în populația în Europa și în întreaga lume. Rusia a provocat o creștere a costului pentru energie, alimente și alte lucruri. Acum sosește iarna și știm ce probleme sunt. Guvernul este obiectul amenințărilor și atacurilor cibernetice din partea unor atacurilor rusești. Cred că puține națiuni înțeleg, însă, mai bine decât România cât de important este să luptăm pentru dreptul oricărei țări de a i se respecta suveranitatea și integritatea teritorială. Să insistăm pe principiul că o țară nu poate, doar așa, să anexeze teritoriile altei țări, să îi șteargă hotare, să-i distrugă. Angajată în propriul său parcursul spre democrație și apărător al democrației, România are un aliat de încredere în America. Când vicepreședintele Biden, atunci, în 2014, când a vizitat România, a spus că națiunile NATO nu sunt niciodată singure. A fost adevărat atunci, este adevărat astăzi. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriile NATO. Statele Unite vor continua să investească în consolidarea capacităților Alianței în România. Am furnizat mai mult de 120 de milioane de dolari în asistență pentru România. Și președintele Biden a anunțat staționarea România a unei echipe de luptă de brigadă, de rotație în România. De asemenea, vom sprijini alte alocări de fonduri, pe lângă cele 48 de milioane pentru ajutoare umanitare alocate pentru ucraineni în România.

În primul rând, cu președintele Iohannis, /.../ emisarul SUA a anunțat la venirea COP 27 finanțarea unui pachet robust pentru proiecte nuclear-energetice, pentru a asigura independența energetică a României. Asta o va poziționa și ca un lider în tranziția către energia curată, cu acest reactor modular de dimensiuni mici. Astăzi am avut privilegiul să mă alătur prim-ministrului Ciucă la Ateneul Român, unde am văzut o expoziție emoționantă, la aniversarea parteneriatului între țările noastre. Dacă gândesc la acești 25 de ani de parteneriat, mi-am amintit conjunctura în care a început. Cu opt ani înainte, în 1989, poporul român s-a unit pentru a se opune unui regim brutal. Și exact în locul unde președintele Clinton și-a ținut faimosul discurs, românii s-au confruntat cu tancurile trimise de către propriul guvern, la ordinele unei puteri imperiale. Au îndurat grevele foamei, și-au înmormântat prieteni, membri ai familiei împușcați de poliție, dar, în final, au învins.

Dictatorul a căzut, democrația a prins rădăcini și lumea a văzut ce înseamnă puterea unui popor român solidar în lunile după 1989. Românii au continuat să lupte pentru democrație, uniți, ca unul. Acum ne pregătim pentru sosirea erei care să ne întărească amintirea curajului de care a dat dovadă poporul român în acest moment întunecat, să ne amintim spiritul de unitate care a fost cheia succesului și va fi pentru toți. Mulțumim!

-: Vă mulțumesc! Întrebări.
Reporter: Mulțumesc! Am o întrebare pentru domnul secretar Blinken. Dat fiind că această ministerială are loc la București, se vorbește mult despre importanța regiunii Mării Negre, de unde Rusia a lansat multe rachete. Când ați primit pe dommnul Aurescu la Ministerul de Externe, la Washington, ați vorbit despe Marea Neagră. Care este progresul acestui document pe care l-ați încheiat, care este strategia pe care o vedeți în Marea Neagră, cum România mai cere încă extinderea acestor forțe NATO? Ați menționat înainte că ați dat evaluarea României despre acesta problemă. Ce ne puteți spune despre ea?

Antony Blinken: Când vorbim despre zona Mării Negre, aceasta este o zonă de o importanță strategică esențială pentru noi și pentru NAT. Avem trei aliați care sunt vecini și partenerii noștri, Ucraina și Georgia, de-a lungul Mării Negre. Rusia a transformat această mare într-o zonă de război. Am văzut rachete lansate de pe nave care atacă Ucraina forțele rusești care au blocat porturi în Ucraina, creând cea mai gravă criză din ultimii ani. Din fericire, cu eforturile coordonate de Națiunile Unite și de noi, am putut totuși să reluăm transporturile pe Marea Neagră, transporturi importante ale grânelor din Ucraina spre restul lumii. Deci nu vom fi descurajați de a încerca să întărim prezența noastră de la Marea Neagră până la Baltică și în acest efort, noi conlucrăm în mod constant cu aceste țări și în cadrul NATO, pentru a întări strategia la Marea Neagră. România este o componentă esențială pentru acest efort și la toate eforturile de a întări Alianța, în general. Şi contribuția de 2,5% al PIB-ului pentru apărare este un angajament ferm. România are, bineînțeles, interesul mare în securizarea acestei mări.

Deci, vrem să construim o armată interoperaţionalizată bună. România găzduiește acest Comandament de Sud-Est, care este comandamentul NATO de importanță foarte mare: o forţă de integrare în NATO, o brigadă, deci, multinațională, operațională și avem în prezent și 4.000 de militari americani stabiliți aici. Deci, ca să spun, zona Mării Negre este o componentă esențială a apărării NATO, a strategiei NATO, dar nu este static, este un lucru la care conlucrăm împreună, în relații bilaterale, dar și în cadrul NATO. Voi discuta asta mai târziu în cadrul şedinţei.

Bogdan Aurescu: Vă mulţumesc foarte mult pentru întrebare. Anul trecut, în noiembrie, când am vizitat Washington, am discutat despre proiectul Strategiei Statelor Unite pentru Marea Neagră şi am considerat că este foarte important să aducem și contribuția României în acel moment. Am transmis un document complex cu viziunea României, despre cum arată această strategie pentru Marea Neagră în perspectiva noastră, viziunea era a unei strategii complexe, dincolo de dimensiunea securității, cu dimensiuni legate de libertatea navigării, rezilienţa țărilor din jurul Mării Negre, care trebuie consolidată, și am inclus acolo și idei privind dezvoltarea /.../ din regiunea Mării Negre și consolidarea Mării Negre ca un hub, punct de tranziție între Europa și Caucaz şi Asia Centrală. Pentru că Marea Neagră are foarte mult potențial. După începerea războiului din Ucraina, considerăm că este foarte relevant să ne gândim, din nou, într-un nou context și să vedem care ar fi principalii parametri ai acestei strategii a Statelor Unite privind Marea Neagră.

Nu este doar o strategie a Statelor Unite, este mult mai mult decât atât și merge dincolo de viziunea Statelor Unite. Apreciez foarte mult deschiderea Statelor Unite de a aduce în această strategie viziunea statelor de la Marea Neagră, inclusiv România./bcodreanu/ Astăzi am transmis un alt document, actualizat, cu acea viziune a României despre această strategie, o abordare care este complexă și a fost inclusă în document de după noiembrie, anul trecut, și aceasta va interesa și va ajuta la construirea noi strategii a Statelor Unite în acest context. Nu este doar interesul Administrației Statelor Unite, ci și a Congresului Statelor Unite, să adopte această legislație privind adoptarea unei strategii a Statelor Unite în marja summitului de la Madrid, dar și la 1 iulie, în Constanța, când a avut loc prima întâlnire pe malurile Mării Negre, imediat după summit-ul de la Madrid. Cred că este foarte mult potențial în această strategie a Statelor Unite și cred că viziunea României va fi inclusă și se va ține seama de ea acolo.

-: Şi France Presse.
Reporter: Mă scuzaţi că mă deplasez în altă regiune. Am întrebări pentru amândoi. Domnule secretar, este, în câteva ore, cred, un meci la Doha, între echipa Iranului şi SUA, asta, în contextul protestelor masive care au loc de luni de zile în Iran. Deci la acest meci de fotbal sunt tot felul de conjuncturi, de interpretări politice. Ce gândiţi dumneavoastră asupra acestui meci? /Nu/ vorbesc de diplomaţia fotbalului, dar vorbesc de implicaţiile geopolitice ale acestui meci foarte important. Îmi închipui că e o surpriză... Am o întrebare şi despre China. O întrebare simplă: sprijiniţi protestele care au acum loc în China? Ce gândiţi despre acestea? Pentru domnul Aurescu, vă mulţumesc că ne-aţi găzduit aici, la Ministeriala NATO. România acum este chiar în prima linie, lângă acest război, sub impactul acestui război. Statele Unite, NATO spun că vor sprijini Ucraina atât timp cât va dura conflictul./aburtica/ Întrebarea mea pentru România: cât timp credeţi că veţi putea susţine acest efort? Credeţi că NATO şi Statele Unite fac destul şi România doreşte o prezenţă militară americană permanentă pe teritoriul său?

Antony Blinken: Dacă ne referim la fotbal, haideţi să-i lăsăm pe jucători să ne arate ce pot să facă, eu cred că o să fie un meci foarte competitiv între cele două ţări. Eu, într-adevăr, voi privi meciul astă seară şi i-am văzut jucând la Doha împotriva Ţării Galilor şi am încredere în ablităţile lor de a juca bine pe teren. Cred că sunt ceva dimensiuni geopolitice în acest joc, /decât/ că o să fie un joc foarte competitiv. Să îi lăsăm pe atleţi să joace. Vorbim despre protestele pe care le vedem în China şi pe diferite motive în Iran şi în alte locuri, poziţia SUA este aceiaşi peste tot. Noi sprijinim dreptul oamenilor de oriunde să protesteze paşnic şi să îşi exprime punctele de vedere, frustrările şi opiniile.

Bogdan Aurescu: Mulţumesc mult pentru întrebarea cu privire la Ucraina! Noi am sprijinit Ucraina din ziua întâi a războiului şi acest sprijin a cuprins sprijinul umanitar, sprijin pentru transferul grânelor pe care deja l-am menţionat, deci 8,3 milioane de tone de produse agricole din Ucraina, 7,9 milioane de tone de grâne. Este foarte mult pentru Uniunea Europeană, care înseamnă 60 de milioane de tone care au fost transportate şi, de asemenea, voi menţiona şi transportul a 11 milioane de tone de produse agricole din Ucraina. A fost un efort uriaş şi cred că acest efort va continua, pentru că cred că trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina atât cât este nevoie, deşi nu este vorba de nicio oboseală în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina şi vom continua cu aceleaşi eforturi, pentru că credem că a sprijini Ucraina înseamnă practic a sprijini securitatea României, a cetăţenilor români, securitatea Uniunii Europene, securitatea zonei euroatlantice, pentru că războiul împotriva Ucrainei, războiul declanşat de Rusia nu este un război care se referă doar la Ucraina sau este împotriva Ucrainei, nu este doar un atac la securitatea vecinului nostru, ci la securitatea regiunii, la securitatea Europei, la securitatea euroatlantică, este vorba de încercarea de a modifica structura de securitate euroatlantică şi trebuie să răspundem pe măsură, pentru a proteja pe partenerii noştri şi pentru a ne asigura că se asigură ordinea.

De aceea, acesta este răspunsul comunităţii internaţionale şi al României. De aceea, ne întâlnim aici, pe malurile Mării Negre, pentru că aici avem de-a face şi cu rolul României în acest context internaţional şi cu ce am făcut, dar şi despre importanţa stratgică a Mării Negre în acest conext. De aceea, ne întâlnim, astăzi, cu ministrul Kuleba, într-o sesiune care este dedicată ascultării nevoilor Ucrainei pentru a putea să ne coagulăm sprijinul, să înţelegem mai bine cum putem să îi sprijinim, să sprijinim capacităţile de apărare ale Ucrainei. Vom avea o altă sesiune între noi, care va fi dedicată modalităţii de a creşte sprijinul nostru în pachetul curpinzător de asistenţă pentru Ucraina, efort care va continua. În ceea ce priveşte prezenţa permanentă a Statelor Unite în România, am cerut de multă vreme o prezenţă mai mare a NATO şi a Statelor Unite aici.

Am discutat şi anul trecut, dar şi în anii trecuţi şi cred că acum avem o prezenţă foarte solidă a Statelor Unite şi a NATO în România, dar, desigur, va trebui să continuăm să implementăm deciziile Summitului de la Madrid, care vorbesc de un grup avansat de la nivel de batalion la nivel de brigadă în România şi consolidarea forţelor de la diferiţi parteneri, inclusiv în grupul de acţiune din România, prepoziţionarea echipamentelor conform deciziilor de la Madrid şi noi lucrăm pe aceste chestiuni. Deci, în ceea ce priveşte drumul nostru către Summitul de la Vilnius de anul următor, vom lucra la implementarea concretă a acestor decizii care s-au luat la Summitul de la Madrid. Dacă s-a făcut suficient? Niciodată nu este suficient atunci când vorbim de sprijin, dar noi vom continua, pentru că e vorba de securitatea noastră şi e vorba de valorile noastre, valorile noastre comune.
-: Mulţumim! Conferinţa de presă s-a încheiat.

Primul centru de consiliere și informare antidrog destinat adolescenților
România 19 Aprilie 2024, 08:07

Primul centru de consiliere și informare antidrog destinat adolescenților

Primul centru de consiliere și informare antidrog destinat adolescenților funcționează în mall-ul Grand Arena din București.

Primul centru de consiliere și informare antidrog destinat adolescenților
Spitalele din Timişoara se confruntă cu grave probleme financiare
România 19 Aprilie 2024, 07:48

Spitalele din Timişoara se confruntă cu grave probleme financiare

Marile spitale din Timişoara se confruntă cu grave probleme financiare, iar soluţiile se lasă aşteptate.

Spitalele din Timişoara se confruntă cu grave probleme financiare
Admiterea României în Programul "Visa Waiver" reprezintă un obiectiv strategic național, informează executivul
România 19 Aprilie 2024, 07:45

Admiterea României în Programul "Visa Waiver" reprezintă un obiectiv strategic național, informează executivul

Admiterea României în Programul Visa Waiver reprezintă un obiectiv strategic național, iar țara noastră este tot mai aproape...

Admiterea României în Programul "Visa Waiver" reprezintă un obiectiv strategic național, informează executivul
Ministrul Sănătății nu are motive să considere că rezultatele anchetei interne de la spitalul Sfântul Pantelimon n-ar fi corecte
România 18 Aprilie 2024, 22:33

Ministrul Sănătății nu are motive să considere că rezultatele anchetei interne de la spitalul Sfântul Pantelimon n-ar fi corecte

Comisia de anchetă a spitalului Sfântul Pantelimon a constatat că toate protocoalele şi procedurile terapeutice au fost...

Ministrul Sănătății nu are motive să considere că rezultatele anchetei interne de la spitalul Sfântul Pantelimon n-ar fi corecte
La Miercurea-Ciuc, Primaria îi va amenda pe cei care caută în gunoaie și le împrăștie
România 18 Aprilie 2024, 22:19

La Miercurea-Ciuc, Primaria îi va amenda pe cei care caută în gunoaie și le împrăștie

Conducerea Primăriei Miercurea-Ciuc a anunţat că persoanele care caută în gunoaie, lasă mizerie la centrele de colectare a...

La Miercurea-Ciuc, Primaria îi va amenda pe cei care caută în gunoaie și le împrăștie
Consiliul permanent al UDMR a validat listele de candidaţi pentru alegerile locale
România 18 Aprilie 2024, 21:51

Consiliul permanent al UDMR a validat listele de candidaţi pentru alegerile locale

UDMR va avea candidaţi pentru toate funcţiile din administraţia publică, inclusiv în afara Transilvaniei, în judeţele Bacău...

Consiliul permanent al UDMR a validat listele de candidaţi pentru alegerile locale
ANAF: Ghid pentru cei care obțin venituri din închirieri
România 18 Aprilie 2024, 21:46

ANAF: Ghid pentru cei care obțin venituri din închirieri

Sunt informații privind contractul de locațiune și înregistrarea fiscală a acestuia sau modalitățile de plată ale impozitului...

ANAF: Ghid pentru cei care obțin venituri din închirieri
Copiii cu dizabilități din București au un nou centru de îngrijire
România 18 Aprilie 2024, 21:42

Copiii cu dizabilități din București au un nou centru de îngrijire

Centrul ,,Curcubeul Magic" este situat în sectorul 4 și va găzdui anual aproximativ 120 de copii cu dizabilități și familiile...

Copiii cu dizabilități din București au un nou centru de îngrijire