Declaraţia preşedintelui la întâlnirea cu şefii misiunilor diplomatice

Domnule ministru,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Îmi face plăcere să găzduiesc tradiționala noastră întâlnire la scurtă vreme după preluarea noului meu mandat, într-o perioadă care se anunță esențială pentru viitorul nostru, cu multe provocări importante, dar și cu oportunități.

Vă mulțumesc pentru colaborarea de până acum și am toată încrederea în consolidarea relațiilor noastre în următorii cinci ani.

2019 a fost un an important și încărcat de simbolism pentru România.

Pe lângă cele două momente istorice evocate de Excelența Sa Nunțiul Apostolic, Summitul de la Sibiu și vizita Sanctității Sale Papa Francisc în România, aș aminti recenta aniversare a 30 de ani de la Revoluția prin care poporul român și-a redobândit libertatea, dar și referendumul pentru justiție, pe care l-am convocat și care a fost câștigat de societatea românească, pe deplin matură în apărarea valorilor statului de drept, precum și alegerile europarlamentare și prezidențiale.

Acestora, sigur, li se adaugă prima Președinție a Consiliului Uniunii Europene, exercitată cu succes și cu rezultate importante, care a adus României un capital de imagine consolidat, inclusiv prin Declarația de la Sibiu, care a pus bazele Agendei Strategice a Uniunii pentru următorii 5 ani.

De asemenea, anul 2019 a adus României un Guvern care rezonează cu Președintele în toate dimensiunile guvernării, inclusiv în ceea ce privește politica externă. Vă asigur, cu toată responsabilitatea, că voi urmări și în continuare ca România să rămână, pe plan extern, un vector de stabilitate și un promotor ferm al democrației.

Politica noastră externă se va situa, ca și până acum, sub semnul continuității și predictibilității, însă se vor schimba, în mod firesc, unele accente și nuanțe, menite să confere mai multă coerență și consistență.

Apartenența noastră la Uniunea Europeană și NATO, împreună cu parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii, rămân pilonii de bază ai politicii noastre externe sau, cum le-am numit anul trecut, „triada conceptuală strategică a politicii externe a României”.

Acești piloni se completează cu atașamentul profund al țării noastre față de multilateralism și dreptul internațional.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, ne dorim să capitalizăm experiența acumulată pe durata Președinției noastre de anul trecut. Am demonstrat că suntem un membru matur și responsabil al Uniunii, capabil de implicare și asumare a unor obiective complexe în consolidarea proiectului european.

Ca susținător constant al ideii unei Europe mai puternice, vom contribui la consolidarea proiectului european pe baza unui parteneriat onest și deschis cu toate statele membre și cu instituțiile europene.

Vom acționa pentru a avea o Uniune mai puternică, mai unită, mai competitivă și mai incluzivă, mai sigură și pe înțelesul tuturor cetățenilor săi. Acestea au fost, de altfel, și mesajele principale ale Declarației de la Sibiu.

De aceea, ne propunem să ne implicăm activ în Conferința privind Viitorul Europei.

Avem nevoie de o abordare comună pe toate temele majore la nivel european, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, agenda digitală, creșterea economică sau aprofundarea pieței interne, migrația și azilul, agrearea unui buget ambițios al Uniunii, politica de extindere, promovarea valorilor europene și consolidarea acțiunii externe a Uniunii Europene.

Stimularea unei convergențe sporite la nivelul întregii Uniuni rămâne un obiectiv prioritar, ca bază pentru avansarea echilibrată a tuturor politicilor europene. O Uniune puternică, capabilă să reducă discrepanțele existente în cadrul ei și totodată să răspundă noilor provocări, nu poate fi construită decât pe un buget adecvat, pe măsura ambițiilor sale.

România va sprijini în continuare politica de extindere a Uniunii, îndeosebi pentru deschiderea cât mai curând posibil a negocierilor de aderare cu cele două state candidate - Macedonia de Nord și Albania. Discuția despre eficientizarea metodologiei de extindere nu trebuie în niciun caz să blocheze sau să întârzie acest proces.

Totodată, vom continua să acționăm pentru aderarea la Spațiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întregul spațiu de liberă circulație din Uniune și, de asemenea, pentru aderarea la Zona Euro, atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite.

Peste puțin timp va avea loc retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Este un moment pe care noi nu l-am dorit, dar vom acționa pentru ca prietenia și alianța care ne-au legat până acum să rămână puternice între Regatul Unit și Uniunea Europeană.

În egală măsură, urmărim modernizarea parteneriatului nostru strategic dintre România și Regatul Unit, la care lucrăm în prezent.

Doamnelor și domnilor,

În actualul context internațional confruntat cu riscuri, provocări și amenințări mai vechi și mai noi, nevoia unei Alianțe Nord Atlantice puternice, unite și eficiente este mai mare decât oricând. NATO este o alianță militară de succes și vom continua să lucrăm foarte strâns, împreună cu ceilalți Aliați, pentru ca ea să fie și mai puternică.

Acesta este și mesajul principal al Summitului aniversar de la Londra din decembrie 2019 și pe această direcție România se va concentra cu eforturi reînnoite, ca aliat important situat pe Flancul Estic al NATO.

Suntem hotărâți să ne respectăm în continuare angajamentele asumate vizând alocarea procentului de 2% din PIB pentru apărare și vom continua să acționăm pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței, mai ales pe Flancul său Estic.

În același timp, fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susține o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu și în combaterea terorismului.

Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne o constantă a politicii noastre și în contextul mai larg al interesului nostru consecvent pentru consolidarea relațiilor transatlantice. Vom continua să aprofundăm relația bilaterală, pornind de la prioritățile strategice stabilite prin Declarația comună pe care am adoptat-o cu ocazia întrevederii cu Președintele Trump din august 2019.

Dincolo de excelenta colaborare în domeniul apărării, vom urmări extinderea cooperării bilaterale printr-o definire mai cuprinzătoare a securității. Mă refer aici la domenii precum securitatea cibernetică și a telecomunicațiilor sau securitatea energetică. Promovarea schimburilor comerciale și creșterea investițiilor, consolidarea relațiilor în domeniul educației și al cercetării, realizarea de progrese în privința ridicării vizelor pentru cetățenii români constituie la rândul lor obiective importante pentru perioada următoare.

Un demers regional în care contăm în continuare pe sprijinul Statelor Unite este Inițiativa celor Trei Mări, în perioada următoare prioritatea fiind implementarea proiectelor concrete de interconectare, pe linia deciziilor adoptate la Summitul de la București, din septembrie 2018.

De asemenea, vom continua să sprijinim Formatul București 9, de care și Statele Unite sunt interesate. Acest format continuă să fie foarte util pentru coordonarea aliaților de pe Flancul Estic.

Vom acorda o deosebită atenție dezvoltării în continuare a parteneriatelor și relațiilor strategice sau speciale cu Germania, Franța, Polonia, Italia, Spania, Regatul Unit, Turcia sau Israel, alături de cele cu toți vecinii noștri direcți.

În ceea ce privește Republica Moldova, reiterez poziția României: parcursul european este singura și cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituțiilor, de natură să aducă beneficii palpabile cetățenilor săi.

Din păcate, așa cum am mai spus, nu suntem deloc convinși că actualul guvern de la Chișinău își propune acest obiectiv. De aceea, vom continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local și proiectele de interconectare strategică.

Vom relua cooperarea deplină doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiția, administrația și combaterea corupției, de natură să asigure un parcurs democratic și predictibilitate în plan intern și extern.

Direcțiile mari de acțiune, trasate în anii trecuți, rămân valabile și când vorbim despre Balcanii de Vest sau celelalte state ale Parteneriatului Estic.

În plan mai larg, prioritățile noastre de politică externă vizează consolidarea relațiilor, inclusiv a celor economice, cu alte state și zone de interes din lume, între care se înscriu Japonia, Coreea de Sud, China, India, precum și state din Asia, Africa, America Latină și Caraibi.

Ne propunem ca în 2020 să consolidăm durabil deschiderile din ultimii doi ani, unele fără precedent.

Ne dorim un parteneriat strategic relevant cu Japonia, care să consolideze rezultatele vizitei istorice a Premierului Shinzō Abe de la București, din 2018, și sperăm ca acest obiectiv să se materializeze în anul viitor, la aniversarea centenarului relațiilor politico-diplomatice.

În ceea ce privește situația recentă de criză din Orientul Mijlociu, am exprimat deja, după cum cunoașteți, poziția României, deci nu o s-o reiau în detaliu. Dar vreau să subliniez că efectele negative ale acestei crize nu se proiectează doar la nivel regional. Ele pot avea impact și asupra securității europene și globale.

De aceea, eforturile de dialog, negociere, precum și cele de stabilizare și reconstrucție din acest spațiu trebuie să continue și fac apel la toți partenerii noștri să acționeze pentru acest deziderat.

România susține demersurile Uniunii Europene, care trebuie să se implice mai mult, ale partenerilor săi strategici și ale comunității internaționale de detensionare a situației, de dialog și căutare a unor soluții durabile.

Este nevoie de soluții capabile să aducă pace în zonă și siguranță pentru cetățeni, fie ei din Orientul Mijlociu, din Europa, din SUA sau din alte spații, atât pentru situația din Irak, respectiv în dosarul iranian, cât și din Libia. Sunt necesare progrese în dosarul sirian, în Yemen, dar și în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu, cu privire la care poziția României rămâne neschimbată.

De asemenea, combaterea terorismului nu s-a încheiat. Este necesară continuarea eforturilor noastre reunite, solidare, iar NATO, după cum spuneam, poate juca un rol sporit.

Înainte de a încheia, aș vrea să revin la susținerea României pentru multilateralism, în cadrul ONU, OSCE, al Consiliului Europei și al altor organizații internaționale. România va susține activ respectarea dreptului internațional și dialogul consolidat pentru a asigura stabilitatea și securitatea internaționale.

În același timp, reiterez obiectivul României de a deveni membru OCDE cât mai curând posibil și vă mulțumesc pentru susținere.

Doamnelor și domnilor,

Sper ca anul 2020 să fie unul al noilor începuturi, al transformării pozitive și al eforturilor răsplătite, pentru fiecare dintre țările și organizațiile dumneavoastră!

Vă mulțumesc și vă doresc tuturor „La Mulți Ani”!