Declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis înaintea Consiliului European

Principalele subiecte de pe agenda reuniunii vor fi legate de ocuparea forţei de muncă, creştere economică şi competitivitate, migraţie, aspecte instituţionale, precum şi relaţiile externe ale UE, cu accent pe situaţia din Balcanii de Vest. Mâine (vineri, 10 martie) va avea loc o sesiune a Consiliului în format 27, adică fără Marea Britanie, unde vom discuta informal despre viitorul UE, în perspectiva Summitului de la Roma din 25 martie.

Şi o să mă refer, mai întâi, la acest subiect, chiar dacă el nu se discută acum la Bruxelles, în mod aprofundat. Tema este însă una fundamentală pentru că de ea se leagă viitorul construcţiei europene. A generat, această temă a viitorului Uniunii, un interes firesc în rândul opinie publice de la noi, dar şi din alte ţări, pentru că punerea în discuţie nu se referă doar la viitorul Uniunii, ci evident, în acelaşi mod, şi la viitorul României, fiind parte din UE. Fac încă o dată precizarea că suntem chiar la începutul fazei de dezbatere, plecând, sigur, de la Carta albă de la cele cinci scenarii propuse de preşedintele Comisiei.

Nu suntem în faza de decizie şi nici nu putem să fim siguri că vom alege unul din aceste cinci scenarii. Este felul în care preşedintele Comisiei a văzut variantele, dar e posibil ca, pe parcursul discuţiilor şi vă asigur că vor fi multe discuţii, nu numai la noi, ci şi la Bruxelles, pe parcursul discuţiilor, s-ar putea să apară alt scenariu ca fiind mai potrivit, mai convenabil, mai fezabil.

Primele concluzii ale acestui proces de reflecţie, sau proces de dezbatere, care va începe formal, la Roma, pe 25 martie, şi primele concluzii vor fi agreate, probabil, în şedinţa Consiliului European din decembrie 2017. Iar, cu acel prilej, se vor stabili şi acţiunile ulterioare, care se vor derula până în semestrul I din 2019 - atenţie! - când se doreşte finalizarea acestui procest, 2019, înainte de alegerile pentru Parlamentul European şi înainte de a alege o nouă Comisie.

Poziţia noastră este binecunoscută. Am avut acestă poziţie încă de la început, am reiterat-o de fiecare dată când a venit vorba despre acest lucru. Noi credem, şi am spus acest lucru foarte clar şi ferm, într-o Uniune Europeană puternică, unită, solidară, iar această consolidare trebuie să o realizăm împreună, toţi cei 27. Din acest considerent, nu am fost de părere că este bine să mergem pe variante, cum ar fi, Europa cu mai multe viteze, sau Europa cu două viteze, sau Europa cercurilor concentrice. Nu.

Noi dorim o Uniune Europeană unită şi puternică. Acest lucru a fost şi va fi în continuare prezentat ca şi poziţia României şi de mine, dar şi de toţi ceilalţi participanţi la dezbatere şi la procesul diplomatic. Consolidarea Uniunii Europene poate să aibă loc doar dacă coeziunea între state este întărită, nu slăbită. Este foarte adevărat, că şi în prezent putem să constatăm că nu toată lumea se mişcă cu aceeaşi viteză. Deci, faptul că avem o Uniune Europeană cu mai multe viteze, este o constatare facilă, aşa se întâmplă lucrurile acuma, dar asta nu înseamnă că vrem să se întâmple aşa şi în viitor.

Nu trebuie să facem confuzia între constatarea că acum ţările Uniunii se mişcă cu viteze diferite şi obiectivul spre care tindem şi eu îmi imaginez că nu avem un obiectiv ce va fi peste doi sau trei ani. Ar fi pe termen foarte scurt, trebuie să ne gândim ce va fi peste 10 ani, peste 50 de ani şi atunci să construim conceptul nostru în aşa fel încât să tindem spre o Uniune puternică, nu spre o uniune slabă. S-a vehiculat deja, în discuţia publică, că ţările care pot mai mult să facă mai mult. Şi, în momentul de faţă avem dosare pe care se lucrează în acest fel.

Ar fi foarte simplu de găsit două exemple: zona euro şi zona Schengen. Da, dar aceste dosare sunt deschise pentru toată lumea şi aşa este bine şi cei care încă n-au ajuns acolo trebuie să lucreze mai intens, mai bine ca în final să ajungă tot acolo. Ceea ce este important nu este să închidem variante care pot fi începute de unii şi la care pot ajunge toţi. Important este să nu dezvoltăm proiecte exclusiviste. Ar fi total contraproductiv dacă Uniunea Europeană ar accepta proiecte care sunt accesibile doar unor membri şi altora nu. De fapt, asta ar însemna Europa cu două viteze şi acest lucru în niciun caz nu ni-l dorim. Este aceeaşi situaţie, constatăm că acum avem astfel de proiecte, dar ele trebuie să reprezinte faze intermediare, faze de tranziţie şi trebuie să reprezinte excepţiile, în niciun caz regula.

Revenind la discuţiile care vor avea loc în cadrul reuniunii de astăzi, accentul va fi pus pe găsirea acelor soluţii care să asigure o creştere economică sustenabilă la nivelul Uniunii, care să ducă la creşterea nivelului de trai pentru toţi cetăţenii europeni. Politica comercială, securitatea externă şi apărarea, migraţia, relaţiile externe ale Uniunii cu accent astăzi pe evoluţiile din Balcanii de Vest sunt alte teme care se află pe agenda Consiliului European.

La finalul Consiliului voi face o declaraţie şi voi prezenta concluziile la care s-a ajuns în această sesiune.