Declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis în plenul Naţiunilor Unite

Domnule preşedinte al Adunării Generale, excelenţe, doamnelor şi domnilor,

Mai întâi, permiteţi-mi să transmit condoleanţe poporului Mexicului. Permiteţi-mi să salut faptul că anul acesta în centrul atenţiei se află pacea şi un trai decent pentru toţi, pe o planetă sustenabilă. Sunt obiective extrem de importante, care solicită întreaga noastră hotărâre, ca lideri responsabili, pentru ca acestea să poată fi îndeplinite, mai ales când vedem cu ce provocări ne confruntăm.

Într-adevăr, oamenii de pe glob încă suferă în urma efectelor brutale ale războiului, sărăciei, inegalităţii şi injustiţiei. Tensiunile legate de indentitatea culturală sau de credinţa religioasă apar chiar şi în societăţi care în mod tradiţional sunt deschise şi tolerante. Dezastrele naturale cauzează distrugeri tot mai mari cu fiecare anotimp, atacurile teroriste adâncesc sentimentul de insecuritate.

Chiar dacă sunt unele percepţii conform cărora Naţiunile Unite nu au administrat bine multitudinea noilor crize în complexitatea lor, este limpede ca nicio altă cale nu serveşte mai bine găsirii de soluţii viabile pentru provocările mondiale curente decât abordarea multilaterală. Mai mult decât oricând, un sistem internaţional bazat pe reguli, sistemul dreptului internaţional sunt de cea mai mare importanţă pentru succesul nostru.

Naţiunile Unite trebuie să dispună de instrumentele esenţiale pentru a performa ca organizaţie eficientă, care reflectă voinţa membrilor săi şi se bucură de încrederea tuturor oamenilor de pe glob. În acelaşi timp, noi, statele membre, trebuie să creştem angajamentul faţă de organizaţie.

Doamnelor şi domnilor, realizarea şi susţinerea păcii solicită din partea noastră nu numai reacţii rapide şi adecvate la crize, dar şi înţelegerea rădăcinilor, a cauzelor conflictelor şi insecurităţii, care arareori provin dintr-o singură sursă. În acelaşi timp, agenda Naţiunilor Unite nu este compusă numai din conflicte şi crize, ci şi din dezvoltare sustenabilă şi promovarea drepturilor omului. Este o agendă care vorbeşte despre speranţă într-o viaţă decentă pentru toată lumea, singura cale de a avea o planetă sigură şi sustenabilă.

Concentrându-ne asupra educaţiei, asigurând prosperitatea popoarelor noastre, acestea sunt cele mai eficiente căi de prevenire a instabilităţii şi crizelor. Concentrând acţiunile noastre asupra oamenilor, acesta ar trebui să fie scopul nostru mai presus de toate. Dar cum să atingem acest scop? Trebuie să progresăm în implementarea ambiţioasei agende pentru dezvoltare, inclusiv în legătură cu prevenirea conflictelor şi susţinerea păcii, ca şi a scopurilor dezvoltării durabile.

România a asigurat politicile de dezvoltare necesare cu impact real asupra progresului pentru realizarea Agendei 2030. Noi am ales să implicăm în acest proces toţi actorii politici, societatea civilă, sectorul privat şi comunitatea ştiinţifică. Pentru a împărtăşi din experienţa noastră în coordonarea procesului naţional de implementare a Agendei 2030 şi pentru a vorbi despre progresul realizat, România va înainta analiza rezultatelor sale, obţinute la nivel naţional, la Forumul politic la nivel înalt pentru dezvoltare sustenabilă, în iulie 2018.

Doamnelor şi domnilor, nu putem să pierdem din vedere rolul stabilizator pe care Naţiunile Unite îl joacă în stabilirea parametrilor generali ai relaţiilor internaţionale contemporane. De aceea, trebuie să păstrăm la un nivel ridicat eforturile de creştere a eficienţei Naţiunilor Unite. La urmă, indiferent de cum va arăta Consiliul de Securitate reformat, avem nevoie de ONU cu puternice capabilităţi de planificare, în stare să proiecteze o viziune asupra păcii globale şi a bunăstării, dincolo de crizele de zi cu zi.

România susţine eforturile concentrate ale secretarului general pentru crearea unei abordări holistice a managementului crizelor. De asemenea, susţinem cu tărie modernizarea şi creşterea eficienţei operaţiunilor de menţinere a păcii. Susţinem secretarul general în eforturile pe care le depune pentru realizarea unei reforme pline de substanţă a unui număr de trei priorităţi: prevenirea conflictelor; dezvoltarea durabilă; managementul reformei şi restructurarea secretariatului, pentru a avea o organizaţie mai eficientă. ţara mea salută, de asemenea, reformarea arhitecturii Naţiunilor Unite în domeniul contraterorismului, un element-cheie în agenda prevenţiei.

Nicio ţară nu poate lupta de una singură cu acest îngrozitor flagel. Noi suntem convinşi că în nou creatul Birou ONU pentru lupta împotriva terorismului ne va creşte eficienţa în combaterea terorismului sub toate formele şi manifestările. În această privinţă, România este în continuare angajată pentru iniţiativa comună promovată împreună cu Spania, aceea de creare în viitor a unei Curţi internaţionale pe problemele terorismului.

De asemenea, ne aşteptăm la o contribuţie mai mare a ONU în eforturile globale în privinţa migraţiei internaţionale, inclusiv prin soluţionarea cauzelor acestea. Noi sperăm într-o continuare consistentă a declaraţiei de la New York din 2016. Consider că este important ca Negocierile Globale privind Migraţia, care vor începe în curând, să abordeze toate dimensiunile migraţiei internaţionale, spre binele reciproc al migranţilor şi al comunităţilor care îi găzduiesc. De asemenea, noi susţinem respectarea drepturilor omului în toate dimensiunile, în toate sectoarele relevante ale activităţii ONU.

Iată de ce salut iniţiativa secretarului general în privinţa drepturilor omului îndreptată spre aplicarea şi luarea în considerare a politicilor privind drepturile omului în tot sistemul ONU.

Doamnelor şi domnilor, am avut plăcerea de a organiza astăzi, ceva mai devreme, o dezbatere pe o temă extrem de importantă: "Educaţia pentru pace". Folosirea spaimelor identitare sau a situaţiei de tipul "noi contra lor" sunt paradigme care nu pot rămâne fără replică. În contextul violenţelor crescânde şi a dezinformărilor, România este convinsă că numai printr-o educaţie de calitate putem contracara tendinţele extremiste cu care tineretul se confruntă astăzi.

În acelaşi timp, suntem preocupaţi de evoluţiile în domeniul securităţii în regiunea noastră şi în jurul acestei regiuni. Proliferarea acestor conflicte în zona noastră este o ameninţare crescândă. Proliferarea conflictelor prelungite în vecinătatea noastră afectează cooperarea regională şi a coborât nivelul încrederii la cel mai scăzut nivel cunoscut în istorie. De aceea comunitatea internaţională ar trebui să susţină în mod activ şi să stimuleze cooperarea regională, măsurile de creştere a încrederii şi să abordeze aceste conflicte cu toată hotărârea.

România a susţinut în mod constant nevoia de strângere a relaţiilor, a cooperării ONU cu organizaţii regionale şi subregionale. În acest scop am promovat o primă rezoluţie în acest sens în calitate de membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anul 2005.

Doamnelor şi domnilor, România ar fi mândră să-şi aducă din nou contribuţia la activitatea Consiliului de Securitate. Depunerea candidaturii noastre pentru un mandat de membru neparmanent în Consiliul de Securitate în 2020-2021 vorbeşte despre angajamentul sincer al nostru de a ne aduce contribuţia la pace, dezvoltare şi justiţie. Dacă aspiraţia noastră de a deveni membru nepermanent al Consiliului de Securitate în mandatul 2020-2021 va fi încununat de succes, vom fi onoraţi să lucrăm încă şi mai mult pentru promovarea proiectelor noastre comune şi a organizaţiei în întregime.