Declaraţia preşedintelui K. Iohannis la încheiarea summitului NATO

"Reuniunea şefilor de stat şi de guverne ai statelor membre NATO, la care am participat azi, chiar dacă nu a fost un summit NATO obişnuit, a avut o semnificaţie politică deosebită. Din punct de vedere politic, reuniunea de azi a fost prima întâlnire la nivel înalt a Alianţei, la care au participat noul preşedinte al SUA şi noul preşedinte al Franţei. Le-am adresat un bun venit călduros la NATO şi i-am asigurat de tot sprijnul meu şi al României, care are parteneriate strategice solide cu ambele ţări.

După discuţiile de astăzi, NATO rămâne aceeaşi organizaţie relevantă, puternică şi, mai ales unită. Am salutat la reuniune reiterarea fermă de către preşedintele Trump a angajamentului SUA pentru alianţă, pentru apărarea colectivă şi consolidarea flancului estic, inclusiv prin foarte recenta propunere de creştere a finanţării Iniţiativei de reasigurare europeană, pentru 2018, de la 3,4 miliarde cât a fost până acuma, la 4,8 miliarde de dolari. De asemenea, am subliniat importanţa unei relaţii transatlantice solide în sprijinul acesteia, o decizie importantă a statelor membre a privit împărţirea mai judicioasă a responsabilităţilor, prin stimularea creşterii bugetului pentru apărare al fiecărui aliat.

Faptul că România a alocat deja 2% din PIB pentru apărare este foarte apreciat de aliaţii noştri. Însă, repet, este esenţială cheltuirea acestor sume potrivit scopului lor, ceea ce depinde de guvern. În mod concret, astăzi s-a decis dezvoltarea unor planuri naţionale pe trei componente, pentru fiecare ţară în parte, sigur, care vor permite pe baza unor raportări anuale o monitorizare riguroasă a paşilor fiecărui stat membru pentru atingerea acestui obiectiv.

Unu: angajamente de creştere a alocărilor pentru apărare, pentru atingerea ţintei de 2% din PIB, din care cel puţin 20% pentru investiţii în echipamente şi cercetare-dezvoltare.

Doi: angajamente de investiţii în capabilităţi moderne pentru îndeplinirea ţintelor asumate la nivelul NATO.

Şi trei: angajamente privind contribuţiile naţionale la operaţii, misiuni, precum şi alte activităţi. Un document aliat a fost adoptat astăzi în plen pe acest subiect. Totodată, aliaţii au convenit că NATO trebuie să fie mai activă în combaterea terorismului. Am subliniat contribuţia României în Afganistan, unde suntem al patrulea contributor aliat. Am susţinut ferm creşterea rolului NATO în combaterea terorismului. S-a decis în principal ca NATO, ca organizaţie să devină membru al coaliţiei anti-Daesh, acordarea unei susţineri mai consistente coaliţiei prin intermediul capabilităţilor AWACS ale aliaţilor, sprijin suplimentar pentru capacităţile de apărare ale partenerilor din vecinătatea sudică a NATO, precum şi alte măsuri incluse într-un plan de acţiune foarte consistent inclus în documentul pe această temă pe care cu toţii l-am adoptat astăzi.

Cu prilejul reuniunii a fost salutată inclusiv de către mine, în numele României, finalizarea aderării Muntenegrului la Alianţă. În acelaşi timp, am evidenţiat statutul României de contributor important şi responsabil la NATO, care îşi respectă toate angajamentele. M-am referit astfel la progresele privind Brigada multinaţională şi la Iniţiativa Combined Joint Enhanced Training la exerciţiile pe care le găzduim, dar şi la prezenţa navală intensificată la Marea Neagră.

Totodată, am salutat participarea americană pe teritoriul României, dar şi în cadrul sistemului antirachetă găzduit de ţara noastră. Am subliniat în cadrul reuniunii că adaptarea NATO la evoluţiile din regiunea Mării Negre şi din estul alianţei trebuie să continue, fiind esenţial să stabilim linii prioritare de acţiune pe trei direcţii.

Prima direcţie - în primul rând, trebuie să continuăm întărirea apărării colective, care presupune consolidarea progreselor deja obţinute privind postura de apărare şi descurajare pe Flancul Estic. Am reiterat şi importanţa coerenţei între abordarea nordului şi cea a sudului Flancului Estic, fiind necesară o prezenţă aliată sporită, persistentă, în sudul acestuia, adică în zona noastră, pe toate dimensiunile ş terestră, aeriană şi, desigur, în Marea Neagră.

În al doilea rând, trebuie continuat sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienţei şi capacităţilor de apărare ale partenerilor din vecinătate, în mod echilibrat, inclusiv pentru cei din est, în cadrul efortului Alianţei de proiectare a stabilităţii.

În al treilea rând, este nevoie de o abordare clară şi unitară în relaţia cu Rusia. Reuniunea a confirmat, prin intervenţiile Aliaţilor, menţinerea politicii NATO privind Rusia. Alianţa continuă să se bazeze pe descurajare şi apărare puternice, precum şi pe disponibilitatea dialogului.

În concluzie, pot să spun că şi la această reuniune, România şi-a atins obiectivele. În marja Reuniunii am avut o întrevedere foarte bună cu preşedintele Poloniei, întrevedere pe care vreau să o menţionez pe scurt, cu domnul Andrzej Duda, întâlnire în care am discutat despre Parteneriatul Strategic bilateral şi acţiunea noastră comună în cadrul Alianţei. Am convenit să acţionăm pentru abordarea mai coerentă a Flancului Estic, care trebuie întărit în continuare.

Am abordat, sigur, şi stadiul dislocării încrucişate a trupelor române şi polone care, aşa cum am stabilit anul trecut, participă pe teritoriul celeilalte ţări la prezenţa înaintată pe Flancul Estic.

Am discutat şi despre un nou Summit al Formatului Bucureşti, a cărui utilitate este apreciată de ambele state, în pregătirea Summitului din 2018. Organizarea acestui Summit în 2018 a fost, de asemenea, punct pe ordinea de zi astăzi. Sunt convins că această Reuniune a contribuit la asigurarea unei apărări solide a României şi la un rol vizibil al ţării noastre în asigurarea securităţii regiunii noastre şi a spaţiului euro-atlantic. Din punctul nostru de vedere, a fost o reuniune reuşită. Vă mulţumesc!"